Engleză 
Română 
Sentința din Dosarul ICA: Dan Voiculescu – 10 ani de închisoare cu executare
Dan Voiculescu
Foto: realitatea.net.
UPDATE (2) 16.10
Dan Voiculescu s-a predat la Poliție
Dan Voiculescu, condamnat vineri la zece ani de închisoare în dosarul ICA, s-a predat la Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Ilfov, unde este așteptat mandatul de executare a pedepsei.
Mandatul urmează să fie emis de Tribunalul Capitalei, după ce această instanță primește sentința de la Curtea de Apel.
După primirea mandatului, Voiculescu va fi încarcerat.
Voiculescu urmează să stea în carantină timp de 21 de zile, cel mai probabil la Penitenciarul Rahova.
După cel mult o lună, Administrația Penitenciarelor îi va stabili regimul și locul de detenție.
Regimul de detenție se stabilește în funcție de vârsta deținutului, starea de sănătate și antecedentele penale ale acestuia.
Dan Voiculescu are 67 de ani și, potrivit prevederilor legale, ar putea fi eliberat după ce execută o treime din pedeapsă. (Mediafax)
Conform postului TV Antena 3, instanța a dispus confiscarea clădirii în care își desfășoară activitatea postul de televiziune
Astfel, s-a dispus:
Știrea inițială
Dan Voiculescu a fost condamnat, vineri, la 10 ani de închisoare cu executare, în dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare (ICA), a decis Curtea de Apel București. Judecătorii CAB au dublat, astfel, sentința Tribunalului București din 26 septembrie 2013. Aceasta este pedeapsa maximă pe care o poate primi fostul senator – fondator al Partidului Conservator.
În urma acestei sentințe, Dan Voiculescu are 24 de ore pentru a se prezenta la Poliție, în vederea încarcerării. Sau poate aștepta la domiciliul personal, de unde va fi preluat de polițiști și escortat la penitenciarul Rahova.
Și ceilalți inculpați din dosar au primit pedepse majorate față de sentința Tribunalului București. Astfel, Gheorghe Mencinicopschi a fost condamnat la 8 ani de închisoare, fostul ministru al Comunicațiilor Sorin Pantiș la 7 ani de închisoare.
Conform Mediafax, Marți, la ultimul termen al procesului, Dan Voiculescu a susținut că rechizitoriul dosarului ICA este “incorect” și “bazat pe falsuri, nu pe probe” și că întreaga urmărire penală s-a făcut în lipsa sa pentru că timp de un an și trei luni a fost “vânat” de procurori, fără a fi chemat la DNA.
Gheorghe Mencinicopschi a spus că nu vrea ca familia sa să ajungă în stradă, Corneliu Popa a rugat instanța să țină cont că are o fetiță cu probleme de sănătate, iar Sorin Pantiș a susținut că în dosarul ICA nu există prejudiciu, în ultimul cuvânt dat inculpaților în dosarul ICA
Avocații inculpaților din dosarul ICA au cerut, marți, în pledoariile finale, achitarea clienților lor, pe motiv că aceștia sunt nevinovați. În cadrul pledoariilor finale, apărătorii au cerut și ridicarea sechestrului asigurator pus în cazul mai multor inculpați.
La același termen, procurorul Direcției Naționale Anticorupție (DNA) a prezentat concluziile finale în dosarul ICA, cerând magistraților de la CAB să respingă apelul inculpaților, cererea de schimbare a încadrării juridice din spălare de bani în tăinuire și contestația fiicelor lui Voiculescu privind sechestrul asigurator.
Dosarul privind privatizarea ICA este judecat din 1 iulie de completul format din magistrații Camelia Bogdan și Mihai Alexandru Mihalcea de la CAB, aceștia fiind desemnați după ce președintele completului inițial, Stan Mustață, a fost arestat pentru trafic de influență, iar celelălalt membru, Florică Duță, s-a pensionat.
Conform DCNews, în decursul procesului, avocații inculpaților au arătat mai multe nereguli în legătură cu acest dosar:
Astfel, din rechizitoriu lipsesc faptele materiale reținute în sarcina lui Voiculescu (timpul, locul, modul de comitere al faptei, mijlocul folosit, scopul și consecințele produse). Rechizitoriul se bazează pe supoziții, și formulează prezumții de culpabilitate, incompatibile cu prezumția de nevinovăție, prevăzută în art. 5 Cod penal, în mod expres. La filele 164-165 ale rechizitoriului, în loc să prezinte fapte, se arată că ”analiza întregului mecanism reliefat de modul de derulare a procedurii de privatizare relevă că…”. Analiza o fac analiștii, procurorii trebuie să prezinte fapte. Toate actele de urmărire penală cu privire la Dan Voiculescu au fost efectuate ÎNAINTE de începerea urmării penale în cazul său. Astfel, s-a încălcat iremediabil dreptul la apărare, fiindcă nu s-a dat posibilitatea avocatului lui Voiculescu de a pune întrebări martorilor, de a formula cereri și a depune memorii, întrucât nu era parte în dosar. Voiculescu nu a mai putut face observații cu privire la întrebările puse de procuror expertului, sau de cere completarea expertizelor sau de a solicita expertize proprii. CEDO sancționează astfel de proceduri. Nu s-a respectat legea în ceea ce privește sesizarea organelor de urmărire penală. Astfel, ordonanța prin care s-a dispus extinderea cercetărilor la Dan Voiculescu (inițial, el nu figura în dosar) este nelegală. Ordonanța a fost emisă în 24.09.2008. Înainte de acest act, nu exista nicio sesizare. DNA s-a folosit de două denunțuri anonime, din care unul era copia unui articol de ziar. Denunțurile anonime nu pot fi luate în considerare decât pentru ca organul de urmărire penală să se sesizeze din oficiu. DNA nu s-a sesizat din oficiu, așa că în cazul lui Dan Voiculescu nu există niciun act de sesizare penală prevăzut de lege. Dacă legea s-ar respecta în România, Instanțele trebuiau să constate nulitatea absolută a rechizitoriului pe numele lui Dan Voiculescu, odată ce nu s-a făcut sesizarea penală. Dosarul trebuia retrimis la Parchet, pentru refacerea cercetării penale, dar instanța ICCJ a refuzat acest lucru.
Și postul TV Antena 3 a semnalat aceste nereguli și altele. Chiar în decursul emisiunii Sinteza Zilei de joi seara a fost prezentată o înregistrare cu unul dintre personajele cheie în acest dosar – cetățeanul care a formulat plângerea împotriva lui Dan Voiculescu și care a declarat că, între timp, și-a schimbat opinia, retrăgându-și plângerea dată procurorilor.
În 26 septembrie 2013, Tribunalul București l-a condamnat pe Dan Voiculescu la cinci ani de închisoare cu executare pentru spălare de bani. Instanța a constatat atunci că a fost împlinit termenul de prescripție specială și a dispus încetarea procesului penal pentru cealaltă infracțiune de care a fost acuzat Dan Voiculescu de către procurorii DNA, respectiv cea de folosire, de către o persoană care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid, a influenței și autorității date de această calitate în scopul de a obține, pentru sine sau pentru altul, bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.
Dan Voiculescu și alte 12 persoane au fost trimiși în judecată în acest dosar la începutul lunii decembrie 2008. Procurorii Direcției Naționale Anticorupție susțin că privatizarea frauduloasă a ICA ar fi fost făcută în folosul lui Dan Voiculescu, fiind realizată prin subevaluarea bunurilor institutului cu peste 7,7 milioane de euro. Potrivit procurorilor, prejudiciul produs în urma acestei privatizări se ridică la peste 60 de milioane de euro.
Dan Voiculescu – date biografice:
Dan Voiculescu (n. 25 septembrie 1946, București) este un politician și om de afaceri român, președinte fondator al Partidului Conservator (fostul Partidul Umanist Român). În trei legislaturi a fost ales senator de București. În primele două legislaturi a demisionat în ultimul an de mandat, determinând astfel mutarea proceselor sale de la ÎCCJ la Tribunalul București. Alegerea sa în cel de-al treilea mandat de senator, în anul 2012, a determinat declinarea de competență a Tribunalului București în favoarea ÎCCJ. A treia demisie din Senat a dus la o nouă mutare a dosarului de la ÎCCJ la Tribunalul București, în anul 2013.
Conform Top 300 Capital, familia Voiculescu deținea aproximativ 600-650 de milioane de euro în anul 2012. Este fondatorul Intact Media Group, trust de presă ce cuprinde televiziuni (Antena 1, Antena 2, Antena 3, Euforia Lifestyle TV, Antena International, GSP tv), publicații (Jurnalul National, Gazeta Sporturilor, BBC Good Food, BBC Top Gear, BBC Science Focus, Income Magazine, The Industry) și posturi de radio (Romantic FM și Radio ZU).
Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a confirmat prin decizia luată în unanimitate în iunie 2006, colaborarea lui Dan Voiculescu, sub numele conspirativ Felix, cu Securitatea ca poliție politică. Verdictul a fost confirmat și de Justiție, așa cum prevede legea, Curtea de Apel București respingând în 5 februarie 2010 contestația senatorului. Curtea de Apel a justificat decizia prin faptul că notele informative au lezat drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor urmăriți.
Conform CNSAS, prima oară când Voiculescu a fost recrutat de Securitate a fost în 1970 sub numele de cod „Mircea”, când i s-a dat misiunea de a colecta informații despre cetățenii străini, activând ca translator de limbă germană pentru aceștia; întrucât rezultatele au fost nesatisfăcătoare, colaborarea aceasta s-ar fi încheiat în anul următor. În 1973, i s-ar fi dat numele de cod „Felix” și timp de doi ani ar fi dat o serie de note informative despre cetățenii străini cu care a avut contact. În 1975, Voiculescu a devenit membru al PCR, iar Securitatea ar fi renunțat la informatorul Felix, el fiind însă folosit în continuare ocazional, cum a fost cazul notei din 1977, care a fost importantă pentru CNSAS în vederea formulării acuzației de poliție politică. (Sursa: Wikipedia)
