Guvernul Orban încalcă o decizie judecătorească definitivă

Un pilon fundamental al statului de drept este Justiția, respectiv respectarea deciziilor instanțelor de judecată.

Deși liberalii fac tapaj de respectarea deciziilor judecătorești, în practică le încalcă la cel mai înalt nivel. Premierul Ludovic Orban, ministrul de Interne Marcel Vela și secretarul general al Guvernului, Antonel Tănase, par deciși să le dea apă la moară celor care vântură sloganul „PSD și PNL – aceeași mizerie!”. Cei trei refuză cu obstinație aplicarea unei sentințe judecătorești definitive, motivate și comunicate, care vizează reinstalarea în funcția de subprefect al județului Cluj a înaltului funcționar public independent (apartinic) Györke Zoltán.

Situația este cu atât mai gravă, cu cât problema lipsei unei proceduri clare de punere în aplicare a deciziilor judecătorești face constant obiectul criticilor din rapoartele MCV referitoare la România. Orban & co știu foarte bine că, procedând astfel, subminează șansele țării noastre de a ieși de sub monitorizare.

Györke nu făcut niciodată politică la nivel înalt și nu a candidat la vreo funcție de demnitate publică, fiind doar vremelnic membru PNȚCD și apoi PNL, înainte de a deveni funcționar public. A fost îndepărtat din funcție de guvernarea PSD, în februarie 2019, la propunerea fostului ministru de Interne Carmen Dan, prin hotărâre semnată de fostul premier Viorica Dăncilă. Hotărârea abuzivă a fost contestată, iar decizia definitivă a Curții de Apel Cluj, cu aplicabilitate imediată, are data de 16 iulie 2020. Iată că au trecut deja cinci săptămâni și, deși cei care trebuie să o aplice au cunoștință de existența ei, se comportă ca și când ar fi vorba de o notă scrisă în joacă, de niște copii – te amuzi de ea, dar îți vezi de ale tale.

Principalul vinovat de această situație este ministrul de Interne, cel care trebuie să înainteze proiectul de act normativ menit să pună în practică decizia instanței. Însă, atât sgg Antonel Tănase, cât și premierul Orban ar putea să-i ceară lui Vela intrarea în legalitate, dar nu o fac.

În aceste condiții, Györke a apelat la Președinție, cerându-i lui Klaus Iohannis, joi, 20 august 2020, printr-o petiție pe care ulterior a remis-o și presei, să uzeze de atribuțiile sale constituționale, pentru a se asigura că decizia definitivă a instanței clujene este respectată.

O posibilă explicație a perpetuării abuzului inițiat de PSD de către guvernarea liberală ține de balansul pe care Orban trebuie să-l facă pentru a se menține în funcție. Guvernul său este susținut în Parlament de PMP. În schimbul acestei susțineri, oamenii lui Traian Băsescu au primit câteva funcții destul de importante în județe, printre care și o poziție de subprefect la Cluj, cealaltă poziție revenind PNL. Reinstalarea lui Györke ar presupune îndepărtarea unuia dintre cei doi subprefecți în funcție. Dacă ar fi demis subprefectul susținut de PMP, PNL ar risca să piardă susținerea parlamentarilor lui Băsescu. Dacă ar fi demis subprefectul liberalilor, s-ar genera turbulențe în filiala locală a PNL.

Desigur, toate aceste frecușuri politice ar fi fost evitate, dacă funcția de subprefect ar fi rămas apolitică, așa cum e în celelalte state europene. În perioada de preaderare la UE, România s-a angajat să depolitizeze funcțiile de prefect și subprefect, iar acest lucru chiar s-a realizat. Însă, ulterior aderării, printr-o succesiune de acte normative, s-a revenit la situația anterioară aderării. Motivul este acela că majoritatea posturilor de prefect și subprefect au fost ocupate prin concursuri măsluite, de oameni politici. Formal, aceștia demisionau din partid, însă rămâneau fideli partidului care i-a propulsat în funcție. Astfel, la schimbarea guvernării, noul guvern se trezea cu o opoziție puternică în teritoriu, deciziile sale fiind subminate la nivel județean.

Au existat însă și cazuri în care concursurile pentru funcția publică de prefect sau subprefect au fost câștigate de persoane apolitice și cu competențe reale în domeniu. Una dintre acestea este Györke Zoltán.

Licențiat în științe administrative, doctor în istoria administrației publice și cadru didactic asociat la Universitatea Babeș-Bolyai, Györke e angajat în administrația publică de 15 ani.

Din postura de director de cabinet în Ministerul Administrației și Internelor, a urmat în 2007 programul de formare specializată destinat înalților funcționari publici organizat de Institutul Național de Administrație, iar în anul 2008 a câștigat concursul organizat pentru ocuparea funcției publice vacante de subprefect al județului Cluj.

În anul următor a fost numit inspector guvernamental la Secretariatul General al Guvernului, cu atribuții în domeniul situațiilor de urgență.

„Recidivistul”

Pentru Györke Zoltán situația de acum este aproape un déjà vu. În 2013, în timpul guvernării Ponta, a fost îndepărtat din funcția de inspector guvernamental, fără a i se respecta dreptul de a fi transferat într-o funcție publică vacantă corespunzătoare. A contestat măsura, solicitând instanței de judecată să oblige guvernul să-l numească în funcția vacantă de subprefect al județului Cluj. A câștigat procesul, decizia instanței (Tribunalul Cluj) rămânând definitivă în martie 2015. Totuși, Gabriel Oprea (ministrul de Interne din acea perioadă) și Victor Ponta au refuzat, inițial, punerea în aplicare a hotărârii judecătorești. Și-au reconsiderat atitudinea abia după patru luni, când au văzut că Györke e decis să meargă până în pânzele albe, cerând instanței de contencios administrativ ca cei doi să fie amendați cu 20% din salariul minim brut pe economie, pentru fiecare zi de întârziere în aplicarea deciziei judecătorilor clujeni.

Acum, Györke Zoltán poate proceda în continuare la fel ca în 2015, însă mai are două căi de acțiune pentru a forța repunerea sa în funcție. Una dintre acestea este pomenită în petiția înaintată Președinției: în cazul în care Iohannis nu va da curs solicitării sale, va formula denunț penal pentru săvârșirea infracțiunii de nerespectare a unei decizii judecătorești referitoare la reintegrarea în muncă (art. 278 din Codul Penal). A treia cale ar fi posibilitatea apelării la serviciile unui executor judecătoresc.

„Aștept răspunsul domnului președinte și apoi voi decide ce am de făcut în continuare”, spune Györke.

 185 total views,  1 views today

Comments

comments