Engleză 
Română 
Rectificarea electorală: „Avem deficit prea mic, trebuie să cheltuim mai mult!”
Foto: ro.stiri.yahoo.ro
Principala temă de dezbatere generată de a doua rectificare bugetară din acest an este tăierea cu 3,9 miliarde de lei lei (circa 900 de milioane euro) din cheltuielile bugetului de stat prin care sunt cofinanțate proiecte care beneficiază de fonduri externe nerambursabile postaderare, din care peste un miliard de lei de la autostrăzi, pentru a se aloca fonduri autorităților locale, în prag de alegeri prezidențiale.
Acest fapt este considerat drept acțiune de subminare a economiei naționale, în opinia analistului Moise Guran. În replică, Guvernul susține că au fost tăiate doar fondurile pentru lucrări neefectuate și întârziate.
Totuși, din sumele prezentate rezultă că Executivul reduce cu 3,6 miliarde lei banii alocați cofinanțării proiectelor care beneficiază de fonduri UE nerambursabile, întrucât din cele 3,9 miliarde lei circa 305 milioane lei reprezintă nerealizări din sume primite de la UE.
Prin rectificare, bugetele Ministerelor Muncii, Internelor, Administrației Publice, Apărării, Justiției, Afacerilor Externe, serviciilor de informații, Senatului și Avocatului Poporului au fost majorate. Tăieri de fonduri din cheltuielile bugetului de stat au fost operate la Sănătate, Educație, Transport, Președinție, Camera Deputaților, Academia Română.
Primarii primesc peste 1,16 miliarde lei, prin suplimentarea sumelor defalcate din TVA, la care se adaugă încă 1 miliard lei prin Programul Național de Dezvoltare Locală și circa 100 de milioane lei pentru investiții în cămine culturale și săli de sport, prin tăierea cofinanțării fondurilor UE. Executivul va permite ca sumele defalcate din TVA alocate autorităților locale la prima rectificare bugetară, în cuantum de 600 milioane lei, să fie folosite inclusiv pentru acoperirea pierderilor rezultate din serviciul public de distribuție a energiei termice pentru populație. De notat că aleșii locali au mai beneficiat de sume suplimentare de circa 1 miliard de lei, tot din alocări în plus din cotele defalcate de TVA, doar în 2012, înainte de alegerile legislative.
Guvernul nu a tăiat niciun ban de la Ministerul Culturii și nici de la Ministerul Tineretului și Sportului, așa cum apăruse în proiectul de rectificare propus de Ministerul de Finanțe, ci a adăugat banii necesari pentru ca drepturile financiare ale artiștilor și sportivilor, suspendate în anii anteriori, să fie repuse în plată, a declarat premierul Victor Ponta, citat de Mediafax, la finalul ședinței de guvern în care a fost aprobată a doua rectificare bugetară din acest an.
Conform premierului, reduceri nu au fost operate nici la ministerele Agriculturii și Mediului. Agricultura a primit 50 milioane lei la subvenții, iar Mediul a primit 25 milioane lei la amenajări hidrologice. În condițiile în care proiectul de rectificare prevede, la capitolul privind cheltuielile bugetului de stat, că la Ministerul Agriculturii va fi tăiat peste un miliard lei, iar la Ministerul Mediului vor fi tăiate 164,9 milioane lei, jurnaliștii i-au cerut lămuriri ministrului pentru Buget, Darius Vâlcov, iar acesta a explicat că este vorba de o tăiere “temporară, până la sfârșitul lunii noiembrie” generată de banii care sunt aferenți fondurilor europene nerambursabile (FEN) și care au fost retrași pentru acest moment.
În declarația susținută la Guvern, Ponta s-a mai referit, ca domenii care au beneficiat de alocări suplimentare, și la Ministerul Educației (unde a vorbit de 140 milioane lei alocați în plus pentru plata hotărârilor judecătorești în favoarea profesorilor care au de recuperat drepturi salariale și 50 milioane lei pentru bunuri, servicii și investiții în derulare), Ministerul Sănătății (160 milioane lei), Ministerul Muncii (1,2 miliarde lei pentru acoperirea obligațiilor și îndeplinirea acelor programe care vor fi “detaliate” începând cu săptămâna viitoare privind sprijinul pentru copii, persoane cu dizabilități, indemnizații de hrană), Ministerul Apărării (140 milioane lei), Ministerul Afacerilor Interne (300 milioane lei inclusiv pentru ore suplimentare și drepturi speciale), Ministerul Afacerilor Externe (96 milioane lei), Ministerul Dezvoltării (400 milioane lei pentru lucrări începute), Ministerul Justiției, Ministerul Public și Înalta Curte de Casație și Justiție (un total de 125 milioane lei).
În privința Ministerului Transporturilor, pentru care proiectul de rectificare prevede o tăiere de 170,2 milioane lei, Ponta a spus doar că a asigurat că orice factură pentru lucrări efectuate din fonduri europene va fi decontată, fiind însă numeroase proceduri extrem de întârziate și lucrări neefectuate.
El a mai susținut că datele Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), pe care a fost construită rectificarea bugetară, relevă că și în luna septembrie au fost depășite estimările de încasări, cu 101,35% (15 miliarde lei), în trendul ultimelor luni, urmare a acțiunilor de combatere a evaziunii fiscale, simplificării sistemului de taxe și reformei ANAF.
Guvernul a tăiat cheltuielile bugetului de stat prin care sunt cofinanțate proiecte care beneficiază de fonduri externe nerambursabile postaderare, în condițiile unei execuții slabe până la finele lui august, de 29%, însă chiar și așa rămân disponibile 12,5 miliarde lei pentru co-finanțări.
„Singura explicație (pentru tăierea cheltuielilor – n.r.) este execuția la luna august, 29,1%, dar și cu această tăiere rămân 12,5 miliarde lei cheltuieli pentru co-finanțare, care înseamnă 6% mai mult față de execuția pe 2013, 18,9% mai mult față de execuția din 2012, 75,5% mai mult decât în 2011, 236% mai mult decât în 2010 și 495% mai mult decât în 2009″, a declarat ministrul delegat pentru Buget, Darius Vâlcov, după aprobarea rectificării bugetare.
Vâlcov a arătat că în primele opt luni s-au cheltuit 14,1 miliarde lei pentru co-finanțări, cu 3 miliarde lei mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut, din care 2,2 miliarde reprezintă arieratele care s-au plătit în sănătate și administrația publică locală anul trecut.
“Ne-am fi bucurat să existe o mai mare absorbție a fondurilor europene, însă ca urmare a acestei execuții a trebuit să facem aceste modificări între ministere”, a spus Vâlcov.
„Avem dorința de a cheltui cât mai mult și din fondurile europene și din cele bugetare, pentru că am terminat primele opt luni cu doar 0,2% deficit și asta se simte în lipsa de lichiditate în piață”, a declarat premierul Victor Ponta, luni, după reuniunea coaliției guvernamentale, în cadrul căreia s-a dezbătut ultima rectificare bugetară de anul acesta.
Ponta a precizat că rectificarea bugetară nu va aduce suplimentarea bugetelor serviciilor de informații peste nivelul din 2010-2011: „Nu sunt mai mari, m-am uitat și eu. Sunt mai mici decât erau în 2010-2011. Este vorba în primul rând de cheltuielile de personal pentru noile situații de securitate și de asemenea sprijinirea pe zona de cybercrime, acolo unde România și-a asumat obligații importante la nivel internațional”.
În cazul bugetelor pentru Educație și Sănătate nu ar fi vorba despre reduceri, ci despre implicațiile reducerii CAS cu 5%. „Să știți că și statul economisește bani prin reducerea CAS, în sensul în care toți angajații bugetari, practic pentru toți plătim cu 5% mai puțin. În rest, sunt bani la dispoziție pentru ca să finalizăm tot ceea ce este început ca proiect și pe educație, și pe sănătate, și pe infrastructură”, a explicat premierul.
Bugetul Ministerului Educației este redus, global, cu 34 milioane lei, însă Executivul susține că tot vor fi alocate, prin intermediul bugetelor autorităților publice locale, sume mari pentru plata drepturilor bănești curente și restante (titluri executorii).
Pentru Ministerului Sănătății, Guvernul arată că vor fi tăiate 3,3 milioane lei la cheltuieli de personal urmare a reducerii CAS, 60 milioane lei de la contribuțiile de sănătate pentru pensionari (diminuate la solicitarea ordonatorului principal de credite) și 348,4 milioane lei reprezentând reducerea transferurilor de echilibrare a Fondului de sănătate, ca urmare a creșterii gradului de colectare a veniturilor acestui Fond din contribuțiile de asigurări sociale de sănătate, față de nivelul estimat inițial la elaborarea bugetului pe 2014 (venituri din taxa clawback mai mari decât cele estimate).
Oficialii guvernamentali explică astfel că, deoarece încasările din taxele care merg direct în Fondul național de sănătate au fost mai mari, nu mai este nevoie să fie alocați bani de la Ministerul Sănătății în Fondul de sănătate și, de aceea, sunt reduse aceste tranferuri.
În același timp vor fi alocați 119,4 milioane lei pentru programele naționale de sănătate (HIV, oncologie, TBC), finanțarea drepturilor salariale ale personalului din spitalele aflate în rețeaua autorităților administrației publice locale și activității serviciilor de ambulanță, 15 milioane lei pentru reabilitare maternități, 3,84 milioane lei pentru măsuri prevenire EBOLA, 8,9 milioane lei pentru finanțarea centrelor de permanență și 0,75 milioane lei pentru cheltuieli de capital.
În Fondul național unic de asigurări de sănătate vor fi alocați 7,3 milioane lei pentru cheltuieli de personal și vor fi tăiați 12,3 milioane lei pentru bunuri și servicii, urmare a execuției bugetare, 29 milioane lei pentru FEN-uri, la solicitarea ordonatorului principal de creditare, ca urmare a execuției bugetare de doar 41,8%, 10,1 milioane lei pentru investiții, ca urmare a execuției care prezintă 0 lei cheltuiți din 25 milioane lei alocați.
La nivelul bugetului general consolidat (Ministerul Sănătății + Fondul național de sănătate), ar rezulta, astfel, aproape 100 de milioane de lei alocați suplimentar pe domeniul sănătății.
