Engleză 
Română 
EXCLUSIV. Mona Pivniceru – izolată la Curtea Constituțională. Cel puțin PATRU opinii separate ale noului judecător, în decurs de o săptămână!
Valer Dorneanu, Mona Pivniceru și Daniel Morar, la depunerea jurământului pentru confirmarea în funcția de judecători CCR. Presedinția României, 10.06.2013
Foto: epochtimes-romania.com
În decurs de o săptămână (19 – 26 iunie 2013) judecătorul Mona Pivniceru, a făcut opinie separată la cel puțin patru decizii ale Curții Constituționale (CCR). Spunem „cel puțin”, pentru că ne putem raporta exclusiv la deciziile publicate. Calendarul publicării deciziilor este foarte diferit de cel al adoptării. De pildă, o Decizie din 25 iunie a fost publicată în data de 16 iulie, iar altă decizie din 25 iunie, a fost publicată abia azi, 14 august.
Două dintre deciziile contestate de Mona Pivniceru se referă la controlul anterior publicării legilor, iar două se referă la excepții de neconstituționalitate ridicate în instanțele de judecată.
Referitor la controlul anterior, se poate remarca faptul că Mona Pivniceru, fost ministru al Justiției în Guvernul Victor Ponta (2) și numită la CCR prin votul majorității USL, a fost în acord cu sesizările Opoziției PDL-UDMR-PPDD.
Iată, pe scurt, subiectul deciziilor CCR și motivațiile opiniilor separate exprimate de judecătorul Mona Pivniceru.
În Monitorul Oficial nr. 511 din 14 august 2013 a fost publicată Decizia 329 din 25 iunie 2013, privind respingerea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 8 din cap. I al anexei nr. 5 la Legea nr. 63/2011 privind încadrarea și salarizarea în anul 2011a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ.
Excepția a fost ridicată de sindicate din învățământul preuniversitar.
În opinia separată, Mona Pivniceru consideră că prevederea atacată „aduce atingere principiului egalității consacrat de art. 16 alin (1) din Constituția României” și face trimitere la o decizie mai veche a CCR, pe care decizia prezentă o contrazice.
Concret „Prin articolul criticat pe cale de excepție se înlătură posibilitatea de a se obține sporul de doctorat pentru persoanele care obțin acest titlu după 31 decembrie 2009. Astfel, deși actul normativ apare în Monitorul Oficial al României, Partea I, abia în 10 mai 2011, perioada de referință este 31 decembrie 2009, fără a exista un criteriu obliectiv pentru care a fost aleasă această soluție legislativă. Or, astfel cum s-a reținut în Decizia nr. 1 / 1994 a Curții Constituționale privind liberul acces la Justiție al persoanelor în apărarea drepturilor, libertăților și intereselor lor legitime, s-a statuat că principiul egalității «nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite. În consecință, un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice rațional, în respectul principiului egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice». Or, în acest caz, în măsura în care persoanele care erau încadrate și care au obținut titlul de doctor după 1 ianuarie 2010 sunt excluse de la acordarea compensației tranzitorii, norma instituită este una discriminatorie (…)”.
În Monitorul Oficial nr. 431 din 16 iulie 2013 a fost publicată Decizia nr. 325 din 25 iunie 2013 a Curții Constituționale referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 257 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.
Prin Încheierea din 1 februarie 2013, pronunțată în Dosarul nr. 877/105/2012, Tribunalul Prahova – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 257 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 257 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 95/2006 sunt contrare art. 56 alin. (2) din Constituție, întrucât prevăd că persoanele care realizează venituri din cedarea folosinței bunurilor datorează o contribuție la sistemul de asigurări sociale de sănătate care nu poate fi mai mică decât cea calculată în funcție de salariul minim brut pe țară. Astfel, contribuția calculată în acest mod depășește chiar și de cinci ori suma pe care ar fi datorat-o potrivit veniturilor reale obținute din închirierea imobilului aflat în proprietate personală. În același sens, arată că textul de lege criticat, contrar principiului constituțional al justei așezări a sarcinilor fiscale, impune o contribuție egală atât pentru persoanele care obțin venituri din cedarea folosinței bunurilor într-un cuantum egal cu cel al salariului minim brut pe țară, cât și pentru cele care realizează venituri mai mici.
CCR a respins excepția ridicată, dar Mona Pivniceru consideră că textul „este parțial neconstituțional în privința sintagmei „dar nu mai puțin de un salariu de bază minim brut pe țară“. Această sintagmă ar aduce atingere art. 56 alin. (2) din Constituția României.
Judecatorul Curtii Constitutionale, Mona Pivniceru, fost ministru al Justitiei, a făcut opinie separată la decizia CCR prin care Legea de aprobare a Memorandumului Rompetrol a fost declarat constitțtional. Pivniceru consideră că Memorandumul încheiat de Guvern cu The Rompetrol Group nu trebuia promovat printr-o lege, deoarece un astfel de demers încalcă prevederile constituționale în materie de legiferare.
Argumentele Monei Pivniceru au fost similare cu obiecțiile ridicate de Traian Băsescu față de Memorandumul în cauză. Președintele a încercat să blocheze legea, trimițând-o înapoi Parlamentului după adoptare, cerând respingerea acesteia și argumentând că documentul ar fi trebuit adoptat printr-o hotărâre de Guvern, și nu prin lege.
În Monitorul Oficial nr. 411 din 8 iulie 2013 a fost publicată Decizia nr. 320 din 19 iunie 2013 a Curții Constituționale referitoare la obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2012 privind desemnarea Ministerului Sănătății ca unitate de achiziții publice centralizată.
Curtea Constituțională a decis respingerea, ca neîntemeiată, a obiecției de neconstituționalitate formulată de 80 de deputați ai Opoziției și a constatat că Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2012 privind desemnarea Ministerului Sănătății ca unitate de achiziții publice centralizată este constituțională în raport de criticile formulate.
Mona Pivniceru a argumentat că Ordonanța de Urgență adoptată prin lege încalcă prevederile art. 120 alin. (1) din Constituția României: „Administrația publică din unitățile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile descentralizării, autonomiei locale și deconcentrării serviciilor publice“.
