După ce au cheltuit o treime din venitul lor pentru a salva băncile de la faliment, țările din UE vor să aplice reguli stricte pentru toate instituțiile bancare

Țările europene au cheltuit o treime din venitul lor din ultimii ani pentru a spijini băncile aflate în dificultate. Statele membre are UE încearcă să ajungă la un acord prin care contribuabilii să fie scutiți de această cheltuială în viitor.

Mulțimită a câteva miliarde de plătitori de taxe băncile din mai multe țări, cum ar fi: Portugalia, Irlanda sau Spania, au fost salvate sau cel puțin stabilizate. Politicienii din statele membre ale Uniunii Europene sunt de acord cu faptul că banii populațiilor trebuie protejati în viitor față de o astfel de însușire. De asemeni majoritatea sunt de acord cu faptul că trebuie impuse anumite reguli instituțiilor bancare în toate statele membre din Uniune.

Uniunea bancară este prevăzută să aibă trei arii de răspundere care vor fi transferate de la nivel național la nivel european: supravegherea, restructurarea și garantarea depozitelor bancare. Pe de altă parte toate tentativele de a aplica reguli uniforme acestei industrii a generat disensiuni în cadrul UE.

Cea mai recentă tentativă de a ajunge la o înțelegere între toate cele 27 state membre a eșuat sâmbătă, 22 iulie a.c., după lungi negocieri.

La încheierea negocierilor care au durat 20 de ore ministrul german de finanțe Wolfgang Schäuble a declaat că este încrezător în faptul că până la urmă se va ajunge la o înțelegere.

Este probabil, cu toate că este greu de crezut, că miniștrii vor ajunge la o înțelegere la următoarea sesiune de negocieri care va avea loc miercuri, 26 iunie.

Pierre Moscovici, ministrul de Finanțe francez, a declarat că 90% din proiect este finalizat dar că au rămas de negociat chestiuni sensibile din regulament. Miza este componenta importantă a puterii individuale a statelor din uniune ceea ce explică de ce dezbaterile au fost atât de spinoase.

Guvernele nu au ajuns încă la un acord în privința felului în care contribuabilii vor fi protejați în viitor. Luând ca exemplu modelul din Cipru, acționarii băncilor și investitorii vor fi chemați primii pentru a acoperi deficitul. De asemeni țările din UE vor trebui să își construiasca rezerve naționale care vor fi alimentate de bănci. Dar o controversă rămâne, cine și când va plăti.

Toți miniștii au fost de acord aupra ierarhizării atunci când vine vorba de măsurile de salvare ale băncilor. Primii care vor fi chemați vor fi acționarii după care vor urma cei care dețin obligațiunile băncilor și la final cei care au depozite mai mari de 100.000 de euro.

Dar mărul discordiei constă în detalii. Unii vor să îi vadă pe acționari, investitori și pe cei cu depozite mari participând cu o taxă de 8% pentru recapitalizarea băncilor. Unii consideră cifra prea mare pe când alții prea mică.

“Pentru Germania este extrem de important ca investitorii și proprietarii, nu contribuabilii, să suporte cea mai grea povară”, a declarat Schauble alături de care s-au raliat miniștrii din Austria, Finlanda și Olanda.

Disputele dintre Franța și Germania au complicat și mai mult negocierile. Moscovici are rezerve în privința încărcării cu o responsabilitate prea mare a investitorilor bancari și dorește ca în continuare banii contribuabililor să fie o variană pentru salvarea băncilor în cazuri excepționale, partea germană însă insistând în stabilirea de reguli stricte.

Nu numai intre Gemania și Franța sunt diferențe de opinie. S-au ivit fisuri și între nordul și sudul zonei euro și de asemeni între țările care au ca moneda euro și cele care încă nu au adoptat moneda unică.

Cu toate că uniunea bancară a apărut ca o reacție la turbulențele din zona euro, regulile propuse se vor aplica tuturor statelor din Uniune.

Indiferent cum arată ultima înțelegere încă nu se prefigurează un sfârșit al negocierilor. Dacă toate cele 27 de state membre ajung la un compromis, acordul va trebui apoi aprobat de Palamentul European pentru a intra in vigoare și a avea efect. (Deutsche Welle)

 756 total views,  1 views today

Comments

comments