Engleză 
Română 
Un diplomat ungur a stricat planurile țării vecine de a cumpăra terenuri în Transilvania
Szabó József Andor
Foto: enational.ro
Eliminarea, de la 1 ianuarie 2014, a restricțiilor impuse cetățenilor străini, persoane fizice, care vor să cumpere terenuri agricole, a generat un șah politic între România (obligată de UE să elimine restricțiile) și Ungaria, care se vede în postura de beneficiar al acestei modificări în legislația țării noastre.
Pe Szabo Jozsef Andor, atașatul pe probleme de agricultură din cadrul Ambasadei Ungariei, pare că l-a luat gura pe dinainte. El a declarat, pentru media de limbă maghiară din România, declarație preluată ulterior de presa din țara vecină și de presa autohtonă (Jurnalul Național fiind primul care a semnalat chestiunea) că Ungaria are un program de achiziție masivă de terenuri în Transilvania: „Avem un program în acest sens, care în esență presupune că, dacă cineva vrea să își vândă pământul, atunci poate încheia un contract cu statul ungar, în urma căruia să primească rentă viageră. Mai mult, dacă dorește, el poate rămâne titularul pământului pe perioada vieții. Evident că se pune întrebarea ce va face statul ungar cu o bucată de pământ de la marginea unui sat secuiesc? În principiu îl poate da unui tânăr fără pământ, dar dornic să îl prelucreze”, spune diplomatul ungur. „Nu ne temem că ar putea apărea un război diplomatic, deoarece noi sprijinim doar drepturi fundamentale din cadrul Uniunii Europene. Acestea au fost acceptate de ambele țări, atât România, cât și Ungaria, cu amendamentul că legea agrară din România este construită pe modelul din Ungaria. Dacă statul român poate proteja terenurile și țăranii activi, atunci e foarte bine. Dar dacă nu este capabilă să ofere nimic pentru anumite terenuri, atunci piața e liberă și poate cumpăra oricine, nu trebuie neapărat să fie maghiar, poate să fie danez sau francez”, adaugă Szabo Jozsef Andor, care a precizat că se așteaptă definitivarea legislației din România cu privire la procedura de achiziție a terenurilor agricole de către străini. Acesta a mai dezvăluit că Ungaria are proiecte similare și pentru fondul forestier și pentru izvoarele de apă minerală din Transilvania.
Pe de alta parte, conform Hotnews, Ministerul ungar al Afacerilor Externe a reactionat in urma cu o zi si a declarat ca a fost “doar o idee”, si nu un program, si ca atasatul pe probleme de agricultura al Ambasadei Ungariei la Bucuresti nu a acordat un interviu pe aceasta tema, scrie Hvg.hu, sub titlul: “‘A fost doar o idee’ ca guvernul maghiar sa cumpere terenuri in Romania?”
Purtatorul de cuvant al Ministerului de Exerne din Ungaria a negat stirea si pentru cotidianul Nepszabadsag, iar ambasadorul Ungariei la Bucuresti, Zakonyi Botond, si-a mentinut ideea ca subordonatul sau nu ar fi dat un interviu, scrie publicatia citata. Cotidianul scrie ca a incercat sa il contacteze si pe Szabo Jozsef Andor, atasatul pe agricultura al ambasadei Ungariei la Bucuresti, insa acesta a refuzat sa faca declaratii si a rugat jurnalistii sa se adreseze ambasadorului.
Zakonyi Botond, ambasadorul Ungariei la Bucuresti, a declarat ca nu comenteaza articolul pentru ca atasatul nu a dat un interviu cotidianului Kronika si ca din acest motiv ambasada a solicitat o rectificare din partea cotidianului. Potrivit lui Zakonyi, in decembrie, la Targu-Mures, cu ocazia unui eveniment informal, a aparut cu titlu de posibilitate, o idee, de a cumpara teren, dar nu exista un astfel de program guvernamental. Insa jurnalistul Szucher Ervin, semnatarul interviului cu atasatul din Kronika, a declarat ca interviul este cat se poate de real si a prezentat inregistrarea acestuia pe telefon pentru jurnalistii Nepszabadsag.
De la 1 ianuarie 2014, Romania este obligata sa permita persoanelor fizice straine care sunt rezidente in Uniunea Europeana sa achizitioneze terenuri agricole in Romania. Avand in vedere ridicarea acestor restrictii, Parlamentul a adoptat in decembrie 2013 o lege initiata de Guvern prin care se reglementeaza vanzarea de teren agricol in extravilan catre persoanele fizice, impunandu-se anumite drepturi de preemptiune la cumparare, in favoarea coproprietarilor, vecinilor, arendasilor, altor persoane de pe raza localitatii respective, precum si a statului roman.
Pentru ca legea să devină aplicabilă, trebuie mai întâi să fie promulgată de președinte. Iar Traian Băsescu refuză promulgarea, după cum se anunță într-un comunicat al Administrației Prezidențiale.
Băsescu a retrimis Parlamentului, spre reexaminare, Legea privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării de terenuri agricole de către persoane fizice și de înființare a Autorității pentru Administrarea și Reglementarea Pieței Funciare. Cităm primele două din cele șapte puncte pe care se fundamentează cererea de reexaminare a legii:
Titlul legii transmisă promulgării face referire la „unele măsuri de reglementare a vânzării – cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan de către persoane fizice. Aceeași mențiune se regăsește și în Art. 1 lit. b) din lege. În același timp, Art. 2 alin. (2) prevede că legea se aplică atât persoanelor fizice, cât și «persoanelor juridice având naționalitatea unui stat membru al Uniunii Europene». În consecință, consider că aceste prevederi contradictorii pot crea o confuzie cu privire la sfera de aplicare a prezentei legi. Articolul. 2 alineat (2) din legea supusă reexaminării stabilește că “prevederile prezentei legi se aplică cetățenilor români, respectiv cetățenilor unui stat membru al Uniunii Europene sau ai statelor care sunt parte la Acordul privind Spațiul Economic European (ASEE)…” și “persoanelor juridice având naționalitatea unui stat membru al Uniunii Europene sau a statelor care sunt parte la Acordul privind Spațiul Economic European (ASEE)”. „Această reglementare nu este clară, întrucât trebuie prevăzut expres dacă legea se aplică și persoanelor juridice având naționalitatea română sau numai persoanelor juridice având naționalitatea unui stat membru al Uniunii Europene, altele decât cele române“, se precizează în cerere, adăugându-se că această mențiune „este utilă deoarece un act normativ trebuie sa fie predictibil și previzibil”.
