Engleză 
Română 
Concluzia zilei: modificările aduse Codului penal sunt incompatibile cu funcționarea statului de drept
Judecătorii Înaltei Curți: modificările aduse Codului penal sunt incompatibile cu funcționarea statului de drept
Cea mai importantă reacție a zilei în legătură cu modificările la Codul Penal, adoptate marți, de Camera Deputaților a venit de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ). Judecătorii Instanței Supreme au decis să sesizeze Curtea Constituțională, considerând că modificările sunt incompatibile cu funcționarea statului de drept, informează Mediafax.
Modificările aduse Codului penal, în urma cărora s-ar putea concluziona că anumite persoane “sunt deasupra legii”, neputând fi pedepsite pentru comiterea unor infracțiuni de corupție, pot fi consierate incompatibile cu funcționarea statului de drept, arată ICCJ, în sesizarea adresată joi CC.
„S-ar putea desprinde concluzia că toate categoriile de persoane exceptate de la art. 147 din Codul penal și art. 175 din noul Cod penal sau eliminate din sfera subiectului activ al infracțiunii de conflict de interese prevăzută în art. 2531 din Codul penal sunt deasupra legii, neputând fi cercetate și pedepsite pentru săvârșirea unor infracțiuni de serviciu sau de corupție, fapt care ar fi incompatibil cu funcționarea statului de drept”, consideră magistrații.
Potrivit hotărârii Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) de sesizare a Curții Consitituționale (CC), diferența de tratament juridic instituită prin modificările Codului penal nu are o “justificare obiectivă și rezonabilă”, în condițiile în care conduce la “excluderea incidenței unor norme de incriminare în cazul unor categorii de persoane aflate în aceeași situație cu persoanele cărora normele de incriminare le sunt aplicabile”.
Decizia a fost luată de Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, convocate joi de președintele ICCJ.
Din cei 111 judecători în funcție, au fost prezenți 92 de judecători.
Amintim că, la scurt timp de la votarea legii, Direcția Națională Anticorupție (DNA) a arătat că, în urma modificărilor aduse Codului Penal, parlamentarii trimiși în judecată pentru fapte de corupție sau asimilate acestei infracțiuni ar putea să fie achitați, iar cei aflați în detenție, prin condamnări definitive, ar putea fi puși în libertate.
Consiliul Superior al Magistraturii a criticat, la rândul său, modificările aduse Codului Penal, subliniind că nu le-a primit spre avizare, așa cum prevede legea. Comisia juridică a Camerei Deputaților a precizat, joi, într-un comunicat, că nu avea obligația să ceară avizul CSM.
Ambasadorii Germaniei, Olandei, Franței au discutat cu deputați din Comisia juridică pe tema modificărilor la Codul penal, informează Mediafax. Și Ambasada Marii Britanii a fost reprezentată de un membru al secției politice a misiunii.
Președintele Comisiei juridice a Camerei Deputaților, Bogdan Ciucă, a declarat, joi, că discuțiile cu ambasadorii au avut ca scop “clarificări pe fiecare articol în parte”, el precizând că vor urma și alte întâlniri.
“Nu au fost abordări politice deloc. (…) Discuțiile au avut ca scop niște clarificări. (…) Au fost foarte deschise discuțiile și foarte concrete, pe fiecare articol în parte. Cred că s-au lămurit că nu e o problemă ce ține de fond, ci de formă”, a spus Ciucă.
Ambasadele Statelor Unite, Olandei, Germaniei și ambasadorul britanic, Martin Harris, au criticat, miercuri, amendamentele aduse la Codul Penal de către deputați.
După întâlnirea de la Camera Deputaților, ambasadorul Olandei, Matthijs van Bonzel, a declarat că va studia “textele” primite și că că dialogul în UE e important și “e foarte important că discutăm împreună legislația națională”.
“Am discutat procedura și opinia domnului președinte Ciucă și a domnului secretar și avem acum textele și ce trebuie să studiem”, le-a spus ambasadorul Olandei ziariștilor, informează Mediafax.
La rândul său, deputatul PSD Eugen Nicolicea a declarat, după întâlnirea cu diplomații europeni, că “respectivii nu au avut un motiv de îngrijorare”, informează Mediafax.
„S-au interesat pentru că, cum știți, în februarie intră în vigoare un nou Cod și erau interesați dacă acesta se implementează corect și dacă măsurile acestea afectează într-un fel sau altul, într-un fel negativ, chestiunile care-i îngrijorau”, a precizat Nicolicea.
„După cum ați văzut, au fost escaladate niște subiecte mai mult sau puțin adevărate într-un mod mai mult sau mai puțin adevărat. (…) Am rugat să nu creadă, i-am rugat să ne verifice”, a explicat Nicolicea.
Transparency International: Modificarea Codului Penal sfidează valorile democrației și regulile statului de drept
Organizația Transparency International (TI) consideră că deputații au votat, marți, pentru a avea drepturi “mai egale” decât restul cetățenilor, într-un demers fără precedent în România postdecembristă, care sfidează norme elementare de bun simț, valorile democrației și regulile statului de drept, informează Mediafax.
Potrivit TI, în cazul săvârșirii infracțiunilor de gestiune frauduloasă, înșelăciune, delapidare, abuz și neglijență în serviciu ori a unor infracțiuni economice, câtă vreme valoarea prejudiciului nu depășește pragul de 500.000 de euro, urmează ca făptuitorul să acopere integral prejudiciul și să i se aplice sancțiunea amenzii penale, iar dacă prejudiciul este sub 100.000 de euro, se aplică o sancțiune administrativă, spune TI.
“Cu alte cuvinte, marii corupți își vor putea cumpăra libertatea pe bani, în timp ce cetățenii de rând plătesc 30 de ani pentru un credit de 57.000 de euro aferent programului Prima Casă. În acest condiții, care este de fapt efectul educativ și descurajant al sancțiunilor penale”, mai spune TI România.
Adevărata miză a întregului act normativ, potrivit TI, este însă reprezentată de alineatul 3 al articolului 147, care “vine să dezincrimineze complet orice fapte de corupție săvârșite de demnitarii aleși ai țării: președintele, deputații și senatorii”, precum și de membrii profesiilor liberale, scoși de sub categoria funcținarilor publici.
Totodată, prin modificarea articolului 253, indice 1, este dezincriminat conflictul de interese pentru demnitarii aleși sau numiți, astfel că “niciun ministru, deputat, senator, membru al consiliului local sau județean sau primar nu va răspunde penal dacă a obținut beneficii pentru sine sau pentru o rudă ca urmare a existenței unei situații de conflict de interese”, mai spune TI.
OSCE cere autorităților române să nu reintroducă insulta și calomnia în Codul Penal
Reprezentantul OSCE pentru libertatea mediei, Dunja Mijatović, și-a exprimat, joi, dezamăgirea față de amendamentele adoptate recent prin care insulta și calomnia sunt reincriminate în Codul Penal și cere autorităților române să nu adopte aceste măsuri, informează Mediafax.
“Incriminarea discursului poate pune frână dezbaterilor și poate fi folosită pentru a proteja oficialii de critici. Teama de acuzații penale ar putea duce la autocenzură și, în cele din urmă, poate avea un efect nedorit asupra jurnalismului de investigație. De aceea, sunt îngrijorată de recentele amendamente legislative”, a declarat Mijatovic, care a condamnat și modul în care societatea civilă “a fost omisă de la procesul de consultare”.
Ea a subliniat că jurnaliștii români trebuie să poată informa “societatea asupra unor chestiuni de interes public fără teama de a fi urmăriți penal”.
Potrivit articolului 205 – Insulta, “atingerea adusă onoarei ori reputației unei persoane prin cuvinte, prin gesturi sau prin orice alte mijloace, ori prin expunerea la batjocură, se pedepsește”.
Comisia juridică, printr-un amendament, a completat acest articol în ce privește pedeapsa pentru insultă, care poate fi amenda de la 150 de lei la 500 de lei.
Potrivit articolului 206 – Calomnia, “afirmarea sau imputarea în public, prin orice mijloace, a unei fapte determinate privitoare la o persoană, care, dacă ar fi adevărată, ar expune acea persoană la o sancțiune penală, administrativă sau disciplinară, ori disprețului public, se pedepsește cu amendă de la 250 de lei la 13.000 de lei.
Comisia juridică a propus, printr-un amendament, creșterea limitei minime a amenzii pentru calomnie, de la 250 de lei la 500 de lei.
Membrii Comisiei au arătat în raport că au luat în considerare pentru aceste modificări mai multe aspecte derivate din considerentele deciziilor Curții Constituționale și că Prlamentul nu poate abroga articolele privind insulta și calomnia, ci se poate pronunța doar cu privire la cuantumul sancțiunii.
Înalta Curte de Casație și Justiție a dat în 2010 o hotărâre de unificare a practicii prin care a decis că infracțiunile prevăzute la articolele 205 și 206 au rămas dezincriminate, fiind abrogate.
“Hotărârea este prost motivată și se bazează pe confuzia dintre «abrogarea abrogării» și «declararea neconstituțională a abrogării». Diferența este enormă: «abrogarea abrogării» nu repune în vigoare textul abrogat conform Legii 24/2000; «declararea neconstituțională a abrogării» face să înceteze efectele abrogării, adică repune în vigoare textul abrogat conform DCCR nr. 62/2007 și a DCCR nr.20/2000”, se arată în raportul Comisiei juririce a Camerei Deputaților.
Ponta: modificările se discută și cu CE, dar Parlamentul are drept de legiferare
Proiectul de modificare a Codului Penal și cel privind amnistia trebuie discutate cu Ministerul Justiției, CSM și Parchet, dar și cu Comisia Europeană, pentru a se stabili dacă este încălcată vreo obligație internațională a României, înainte să fie aprobate de Parlament, a declarat premierul Ponta, citat de Mediafax.
El a adăugat că a știut de legea amnistiei, pe care o apreciază ca bună dacă nu se referă la infracțiuni de violență și de corupție, nu și de modificările la Codul Penal (CP), dar a precizat că dreptul de a legifera revine Parlamentului, iar “isteria” nu se bazează pe o eventuală neconstituționalitate, ci pe oportunitate.
Swoboda: Modificarea Codului Penal contravine valorilor UE
Liderul socialiștilor din PE, Hannes Swoboda, a declarat, joi, la RFI, că modificarea Codului Penal “contravine valorilor UE”, este “un adevărat pas înapoi pentru țară”, “o decizie rea pentru țară însăși” și va împiedica aspirațiile justificate ale României de aderare la spațiul Schengen, informează Mediafax.
“Poziția mea e foarte clară: legea de modificare a Codului Penal contravine valorilor Uniunii Europene, pentru că toți trebuie să fie responsabili pentru acțiunile care nu țin direct de mandatul lor, adică vorbitul în Parlament, votarea unor legi etc.. Sper că aceste modificări nu vor intra în vigoare. Este un adevărat pas înapoi pentru țară și va împiedica aspirațiile justificate ale României în multe domenii, precum acordul Schengen”, a declarat Swoboda.
În privința modului în care au fost votate modificările în Camera Deputaților, liderul socialiștilor din PE susține că Parlamentul României “s-a grăbit”.
“Am impresia că uneori politicile anticorupție sunt folosite greșit, în scopuri politice. Dar consecința nu poate fi ca parlamentarii sau alte categorii vizate să nu poată da socoteală pentru corupție”, a adăugat el.
Întrebat ce le recomandă social-democraților români, Hannes Swoboda a răspuns: “Partidul Social Democrat trebuie să spună foarte clar că acest gen de activități pripite și negândite care contravin valorilor europene sunt inacceptabile”.
Liderul socialiștilor din PE și-a exprimat convingerea că modificarea Codului Penal va influența negativ raportul MCV, “la fel cum va influența negativ imaginea României, nivelul potențialelor investiții”.
“Mi se pare o decizie foarte rea pentru țară însăși”, a mai spus Hannes Swoboda.
