Engleză 
Română 
Voiculescu condamnat pentru liniștea lui Victor Ponta
Plecarea lui Traian Băsescu de la Cotroceni și venirea lui Victor Ponta în locul său va fi o simplă predare de ștafetă între membri ai aceleiași echipe.
România este un stat comunist și securist. În Parlament nu există Partidul Comunist, cu această titulatură, dar majoritatea parlamentarilor provin din rândurile protipendadei partidului care a condus România, oficial, de la sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial și până în 1989, continuând să o conducă, din umbră, cu ajutorul fostei Securități, în ultimii 25 de ani.
Dintre cei cu „prezență scenică”, reprezentanții la vârf ai acestei protipendade au fost, pe rând, Ion Iliescu și Traian Băsescu. Acum, a venit rândul lui Victor Ponta.
Oameni precum Crin Antonescu sau Klaus Johannis nu au făcut parte din această protipendadă. Ca atare, chiar dacă au păcatele lor, unele fundamentale, și sunt, prin urmare, șantajabili, nu prezintă suficientă încredere pentru Partidul Comunist și pentru Securitate, pentru a fi lăsați să devină președinți ai României. Nici Emil Constantinescu, și el fost membru al PCR, dar nu un profitor al regimului trecut, precum Iliescu și Băsescu, nu ar fi ajuns președinte, dacă nu ar fi existat convingerea, probată de realitate, că nu poate strica mersul lucrurilor. Antonescu sau Johannis ar putea deranja, având acum modelul de prezidențiat Traian Băsescu.
Întreaga dușmănie dintre Traian Băsescu și Victor Ponta este strict la nivel declarativ. Victor Ponta și PSD au avut la îndemână pârghiile pentru a-l „zbura” pe Traian Băsescu de la Cotroceni. Însă tot scandalul suspendării acestuia a fost o imensă mascaradă. S-a procedat ilegal, tocmai pentru că aceasta era singura cale prin care se putea arăta poporului că hulitorii președintelui nu stau cu mâinile în sân, fără a se ajunge la finalul dorit, așteptat de atât de mulți români.
PCR și Securitatea se confruntă, însă, cu o „mică” problemă, una de personal: lipsa liderilor de anvergura lui Iliescu sau Băsescu. Deși a crescut mult de când e președinte PSD, atât în lățime, cât și în elocința discursului, Victor Ponta e doar un… pisicuț, pe lângă predecesorii săi. Iliescu avea școala kaghebistă, iar Băsescu parcă a supt lapte de la sânul lui Sun Tzu. Prea tânăr pentru a fi deprins toate tehnicile cominterniste de la mama lor sovietică, Ponta nici nu e dotat nativ precum predecesorul său. Din această cauză, lăsat fără „suport logistic” adecvat, riscă să piardă alegerile. Și atunci, are nevoie de niște „steroizi”. Condamnarea lui Dan Voiculescu și, mai ales, confiscarea sediului Antena 3, sunt acești „steroizi”.
Este limpede că electoratul se mai domolise cu antibăsismul, scârbit de lipsa de rezultate așteptate pe acest front de luptă a USL cu locatarul Cotrocenilor. Însă sentința de azi reaprinde ura ce ardea mocnit, spre stingere. Această ură se va canaliza la vot, iar de această canalizare va beneficia candidatul cu mesajul cel mai antibăsist. Adică, Victor Viorel Ponta.
Cred că transpunerea în fapt a acestui scenariu se va face cu o contribuție majoră din partea Antenei 3, care îi va sufla vânt din pupa lui Ponta. Colegii mei se arată dispuși să-i dea credit premierului, când spune că alegerea sa va schimba sistemul. Regret, dar eu nu pot crede că schimbarea unui sistem se poate face cu oamenii sistemului.
Acest sistem a fost salvat, nu dinamitat de Traian Băsescu, așa cum le place să afirme fanilor săi necondiționați. În 2004, la momentul alegerii edilului Capitalei (pe atunci) pentru primul mandat de președinte, cercul politic aproape se închisese, în sensul că românii se plictisiseră de oferta de combinații parlamentare, de politicienii care îi conduceau și dădeau semne că vor o reformă reală a structurilor de conducere ale statului. Lansând atacuri fără precedent, Băsescu a reactivat interesul pentru stafidita clasă politică comunistoidă. Există un principiu în marketing, care spune că publicitatea negativă e preferabilă lipsei publicității, iar uneori depășește ca efect publicitatea pozitivă. Polarizând vechea clasă politică în două tabere – de susținători și de detractori ai săi, Băsescu a reușit să-i determine pe români să adere la una dintre aceste tabere, uitând că, de fapt, e vorba de aceeași cloacă.
Firește, ca să dea un iz de credibilitate mesajului băsist, anumite sacrificii au fost necesare, în frunte cu Adrian Năstase și, acum, Dan Voiculescu – oameni grei ai sistemului. Oameni grei, dar dispensabili, mai ales dacă stau în calea Liderului Suprem. Oricum, e previzibil că și Năstase și Voiculescu vor fi reabilitați, la un moment dat, deoarece, în locul unor procese „ca la carte”, au avut loc niște simulacre ce prea au semănat cu niște execuții politice, fiind de așteptat ca faptul să fie remarcat și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Cu puzderia de candidați de pe „partea dreaptă a spectrului politic”, fapt ce are darul de a enerva electoratul, Victor Ponta are șanse reale, mai ales după decizia de azi a Curții de Apel București, să câștige alegerile prezidențiale din primul tur, obținând, așadar, peste 50% din voturi. Faptul este bine știut atât de Traian Băsescu și Elena Udrea, care îl aruncă la bătaie pe Cristian Diaconescu (fost vicepreședinte PSD, acum „mare om de dreapta”), cât și de Călin Popescu Tăriceanu, Monica Macovei, Ioan Ghișe, Viorel Cataramă ș.a.m.d.
Dacă va exista un tur doi, cel mai probabil în acesta se vor califica Ponta și Klaus Johannis. Atuurile edilului Sibiului sunt prestanța și eleganța în toate ieșirile publice. Dar balanța negativă este mult mai grea. Dacă va scăpa, definitiv, de acuzațiile de incompatibilitate, rămâne imoralitatea sa („șase case din meditații…”). Aceste aspecte foarte importante (din punctul meu de vedere) sunt, de fapt, secundare. Oricât este de trist, etnia și religia lui Johannis sunt cele care îi dinamitează șansele (fapt speculat, atât de murdar, de Ponta), alături de realitatea că este perceput ca aliat al lui Băsescu, în ochii unei largi părți a electoratului, mai ales după alierea PNL cu PDL.
Les jeux sont faits, Ponta ar trebui să fie mai dobitoc decât Mircea Geoană, ca să piardă alegerile, în aceste condiții.
