Engleză 
Română 
UE respiră: Olanda a trecut testul de democrație!
Mark Rutte, premierul Olandei
Olandezii s-au mobilizat și au reușit să îndepărteze, cel puțin temporar, pericolul alunecării țării lor pe panta populismului. 78% dintre cetățenii cu drept de vot s-au prezentat la urne, miercuri, iar un număr suficient i-au acordat un nou mandat actualului premier, Mark Rutte. Agențiile de presă din toată lumea transmit că, după cum arată numărătoarea parțială (după numărătoarea a 94% din voturi), formațiunea acestuia, Partidul Popular pentru Libertate și Democrație (VVD), a obținut 33 de mandate, dintr-un total de 150, la alegerile parlamentare.
E o scădere de 8 mandate față de alegerile precedente, unele pierdute în favoarea formațiunii populiste de extremă dreapta Partidul pentru Libertate (PVV), condus de Geert Wilders, însă rezultatul este nesperat, față de cum arătau sondajele de acum o lună, când Wilders era creditat cu prima șansă. PVV a obținut, totuși, poziția a doua, cu 20 de mandate, depășindu-i pe Creștin Democrați (CDA) și pe Centriști (D 66), care își împart poziția a treia, cu câte 19 mandate. Marele învins al alegerilor este Partidul Social Democratic (PvdA), care a obținut doar 9 mandate, față de 38 la alegerile precedente (din care a rezultat o coaliție de centru-stânga, condusă de Rutte). Până și Partidul Verzilor (GreenLeft) i-a depășit pe laburiști, adunând 14 mandate. Saltul verzilor -câștigul de 10 mandate-, conduși de un tânăr politician -Jesse Klaver, 30 de ani- este văzut ca marea surpriză a alegerilor.
La cum arată rezultatele, cea mai probabilă este o coaliție de centru-dreapta, posibil girată și de Verzi. În orice caz, o alianță cu PVV este exclusă de liderii celorlalte formațiuni.
„După Brexit și Trump, Olanda a spus ‘Gata cu populismul greșit!’”, a declarat Rutte, la aflarea primelor rezultate. „Mesajul nostru pentru Olanda – ne vom păstra direcția și vom menține această țară sigură și stabilă – și-a atins ținta”, a adăugat premierul.
Lideri ai UE exultă, mesajele de felicitare curgând dinspre cancelariile occidentale, liderii Germaniei și Franței fiind între primii care l-au sunat pe Rutte, ca principali beneficiari externi ai rezultatului din Olanda – având în vedere că urmează alegeri parlamentare în cele două țări ce constituie „nucleul dur” al Uniunii, iar populiștii se aflau în ascensiune peste tot.
Unii analiști subliniază că revirimentul formațiunii lui Rutte în Olanda a fost posibil în urma concesiilor făcute alegătorilor care vor mai multă fermitate în politicile legate de imigrare. Inclusiv decizia liderilor Germaniei, Franței, Spaniei și Italiei de a susține proiectul „Europa cu două viteze” -ceea ce presupune detașarea de statele est-europene-, dar mai ales poziția radicală adoptată, în ultimele zile, de Rutte în relațiile diplomatice cu Turcia, au contribuit la rezultatul de miercuri.
De partea sa, Wilders le-a mulțumit celor mai bine de un milion de olandezi care au votat pentru el și formațiunea sa, anunțând că va face opoziție „dură” și criticându-l pe „perdantul” Mark Rutte pentru afirmația referitoare la „populismul negativ”. „E grav ce spune. Ca și când populiștii ar fi semi-naziști”.
