Statele Unite ale Ascultătorilor
La peste un deceniu de la adoptarea Patriot Act, controversata lege antiteroristă care a oferit puteri nelimitate serviciilor americane de spionaj, europenii au aflat pe pielea lor ce înseamnă ochii și urechile Administrației de la Washington. Fără excepții, ei au realizat că, atunci când își amplasează tehnologia de interceptare pe teritoriile lor, Big Brother nu face nici o diferență între prietenii tradiționali și statele considerate ostile. Pentru serviciile de informații americane nu există aliați sau inamici, ci doar interese și obiective de monitorizat. Rând pe rând, Franța, Germania, Italia sau Spania au constatat cu stupoare că, în privința înregistrării telefoanelor și a sustragerii datelor personale și oficiale din computere, au parte de același tratament ca Rusia, Afganistan, Iran sau Siria. Chiar dacă nimeni nu-și făcea iluzii că Agenția Națională de Securitate a Statelor Unite (NSA) va ține în sertar tehnologia de interceptare atunci când vine vorba despre proprii aliați, amploarea și agresivitatea spionajului american în Europa, cât și țintele alese în țările considerate “prietene” sau “partenere” au provocat un cutremur diplomatic fără precedent și o furtună de proteste și reproșuri europene la nivel înalt, exprimate pe un ton dur la Casa Albă. Mai mult, au apărut coaliții politice spontane și inițiative legislative internaționale îndreptate fără menajamente împotriva agențiilor americane de informații. În mai puțin de două luni, încrederea generală a bătrânului continent în marele său aliat de peste Ocean s-a prăbușit vertiginos, iar, în materie de retorică, discursul administrației de la Washington despre libertatea individuală și valorile democrației a fost desemnat drept una dintre unitățile de măsură ale ipocriziei.
Bilanțul taifunului Snowden în Europa este, într-adevăr, uimitor: într-o singură lună, spionii americani au interceptat 361 de milioane de convorbiri telefonice în Germania, 70 de milioane în Franța, 61 de milioane în Spania și “numai” 41 de milioane în Italia. Mai mult, s-a aflat că NSA ascultă, încă din 2002, telefonul mobil al celei mai puternice femei de pe planetă, cancelarul german Angela Merkel, iar diplomații și liderii politici europeni sunt monitorizați cu atenție nu doar la Uniunea Europeană și Națiunile Unite, ci și în sediile propriilor președinții și guverne. Altfel spus, prin intermediul unei tehnologii ultraperformante, agenții americani de informații ascultă pe cine doresc, unde doresc și când doresc, la adăpostul Patriot Act, legea care le oferă puteri discreționare în acțiunile de interceptare. În plus, în timp ce restricțiile care limitează activitatea de monitorizare a NSA se aplică, potrivit legislației americane, doar cetățenilor americani, europenii nu sunt protejați în nici un fel în fața interceptărilor făcute de Statele Unite.
Sub paravanul luptei împotriva terorismului, serviciile americane de informații se pot focaliza, în schimb, atât pe spionajul economic, cât și pe cel al unor sectoare strategice europene, cum ar fi industria energetică și de armament. Volumul impresionant de date și informații culese timp de 24 de ore pe zi din țări care nu amenință în niciun fel securitate națională a Statelor Unite ci, dimpotrivă, sprijină ferm lupta administrației de la Washington contra terorismului, pare să sugereze un cu totul alt obiectiv major al NSA: asigurarea supremației americane în competiția economică dusă cu Europa. Eliminarea concurenței europene în favoarea companiilor americane pare să fie astfel singura explicație plauzibilă pentru motivul real din spatele spionajului masiv exercitat de Statele Unite împotriva aliaților europeni. Amploarea nebănuită a acestui spionaj, precum și alegerea țintelor sale au dus însă pentru prima oară, deocamdată doar la nivel diplomatic, la o sciziune reală între americani și partenerii lor din Europa.
“Ferește-mă Doamne de prieteni, că de dușmani mă feresc singur”, păreau să sugereze reacțiile liderilor europeni, imediat după ce au aflat din presă “cifrele” trădării americane. În urma dezvăluirilor făcute de fostul consultant al NSA, Edward Snowden, aceștia suflă acum și-n iaurt în privința măsurilor de securitate informatică. Pentru câțiva dintre ei, s-ar putea să fie însă mult prea târziu.