Principalul cotidian israelian deplânge periculoasa nepăsare față de uciderea civililor nevinovați în Gaza
„Doar patru copii morți? Ce dezamăgire!…”.
„Azi copil, mâine terorist. Mai bine să moară acum”.
„Ăsta e prețul războiului – data viitoare nu mai începeți altul cu noi!”.
„Și ce dacă?”.
„Când tai lemne, sar așchii”.
„De ce scrieți despre așa ceva? Pentru câteva clipe am crezut că am intrat pe site-ul Hamas”.
„Foarte bine, distrugeți Gaza!”.
„Ce ușurare, au rămas cu patru ucigași psihopați mai puțin!”.
„Lăsați Hamas să învețe numele copiilor uciși”.
„Cui îi pasă?”.
Acestea sunt câteva dintre reacțiile cititorilor evrei ai știrilor despre uciderea civililor palestinieni, de către armata israeliană, în săptămânile care s-au scurs de la invadarea Fâșiei Gaza, în noaptea de 8 spre 9 iulie.
Jurnaliștii Haaretz, principalul cotidian din Israel, care au cules aceste reacții de pe forumuri și rețele sociale, deplâng ceea ce numesc „periculoasa complacere a națiunii în nepăsare” față de uciderea civililor nevinovați în Gaza, în special a copiilor. Peste 1.700 de civili palestinieni au fost uciși de la declanșarea ostilităților, iar peste 300 dintre aceștia sunt copii. A devenit chiar tabu să critici Armata pentru aceste victime, notează Haaretz. Dacă o faci, ești imediat atacat de radicalii de dreapta și nimeni nu îți sare în apărare.
Haaretz pune această apatie (pe care o vede ca precursor al urii generalizate) pe seama anilor de conflict cu Hamas, conflict care a produs victime în aproape fiecare familie de evrei din Israel, cum a produs și în rândul palestinienilor.
Însă este vorba și de tonul pe care îl dau autoritățile.
Omologul CNA din Israel a interzis un spot publicitar în care erau recitate numele câtorva dintre copiii uciși, pe motiv că ar fi fost o incitare la controversă politică.
Iar săptămâna trecută, referindu-se la decizia ONU de a investiga circumstanțele morții civililor în timpul operațiunilor militare israeliene în Gaza, Tzipi Livni, ministrul Justiției de la Ierusalem, a scris pe Facebook că are doar două cuvinte ca reacție la respectiva decizie: „Hapsu oti”, adică un zeflemitor „Mult noroc cu asta!”.
Iar Ben Caspit, personalitate mass-media, a scris un editorial în alt cotidian de anvergură, în care dă următorul verdict: „Suntem atacați din toate direcțiile, acuzați de brutalitate, cruzime, reacție disproporționată. Și ajungi să îți spui: La naiba cu toate astea! Lasă-i să ne interzică tuturor să zburăm peste granițe, lasă-i să facă ce vor, fiindcă toate astea împreună nu fac cât viața unui singur soldat de-al nostru”.
„Copii morți? Tragic, dar, ca să fiu sincer, nu-mi pasă. Dacă nu vor să le moară copiii, trebuie să se gândească de două ori înainte de începe războiul. De ce ar trebui să ne pese de copiii lor, când ei îi țintesc pe ai noștri?… Dar nu, trebuie să fim mai morali ca toți ceilalți. La naiba cu asta!”, spune o voce a străzii, un bărbat de vârstă medie din Tel Aviv.
Haaretz susține că atmosfera de acum este mai anti-palestiniană decât în timpul celei de-a doua Intifade (a doua revoltă palestiniană împotriva ocupației israeliene, începută în septembrie 2000 și care a durat până în februarie 2005).