FMI a aprobat ultima tranșă de împrumut pentru România. Ce recomandări face un director al Fondului
Considerând că România a înregistrat progrese macroeconomice în ultimele trei luni, Fondul Monetar International a aprobat deblocarea ultimei tranșe de împrumut, în sumă de 520,7 milioane de euro, anunță BusinessWeek.
Întârzierile în atingerea țintelor asumate în cadrul celui de-al doilea acord de împrumut cu FMI, cu durata de doi ani, și suma totală alocată de 3,6 miliarde de euro, determinaseră Guvernul Ponta să ceară, în luna martie, o amânare cu trei luni, înaintea evaluării finale dinaintea deciziei cu privire la ultima tranșă de împrumut.
După o întâlnire a consiliului director al FMI la Washington, s-a emis un comunicat de presă, în care se precizează că autoritățile române consideră aranjamentul ca o măsură preventivă, neavând intenția de a accesa în acest moment suma deblocată.
„Economia sa stabilizat. Inflația de bază rămâne scăzută, iar soldurile conturilor fiscale și curente sunt sustenabile”, a declarat Nemat Shafik, Director General Adjunct al FMI. „Cu toate acestea, creșterea este slabă și există riscuri în sensul decelerării. Reformele structurale sunt esențiale pentru realizarea potențialului de creștere din România și crearea de locuri de muncă”.
Pe site-ul FMI a fost publicată o declarație mai amplă a doamnei Shafik, pe care o reproducem, în continuare:
„Ajustarea fiscală semnificativă din 2009 a permis României ieșirea din procedura de deficit excesiv inițiată de UE în iunie. Intenția guvernului de a reduce și mai mult deficitul structural la un ritm moderat, pentru a ajunge la obiectivul de deficit pe termen mediu este adecvată. Cadrul bugetar va beneficia, de asemenea, de instituirea unui sistem eficient de control și prioritizarea strictă a investițiilor publice, care ar contribui la evitarea recurenței arieratelor. De asemenea, sunt necesare reforme ale administrației fiscale și sistemului de sănătate, împreună cu măsuri de lărgire a bazei de impozitare.
Reforma din sectoarele energetice și de transport și a întreprinderilor de stat rămâne incompletă. Autoritățile au început să ridice treptat prețurile la gaze și energie electrică, stabilind o piață a energiei mai competitivă, concomitent cu măsuri pentru a proteja consumatorii vulnerabili. Aceste măsuri sunt binevenite, dar mai sunt așteptate progrese în reforma întreprinderilor de stat ineficiente, inclusiv prin implicarea sectorului privat.
Politica monetară este în general adecvată. Sistemul bancar din România este bine capitalizat, dar încă vulnerabil la șocurile externe. În consecință, autoritățile ar trebui să continue să îmbunătățească măsurile de gestionare a crizelor și de planificare de urgență. În special, sunt necesare eforturi suplimentare pentru a elimina obstacolele din calea eliminării creditelor neperformante și a punctelor slabe de guvernanță corporatistă. Aceste ținte ar trebui abordate de noua instituție de supraveghere financiară integrată”.