Inaugurăm azi, acum, o nouă rubrică în Select News. Cum nu ne permitem un cronicar adevărat de filme, precum ar fi CTP, trebuie să luați această rubrică și articolele ce vor apărea sub firmamentul ei cu „titlul de inventar”. Adică, mai deloc în serios.

Episodul 1, „PILOT” – e mai generos. Fiindcă, încep prin a vă confesa preferințele în materie, ca să aveți un indiciu despre ce, cum și cât voi scrie aici. Apoi, voi trece în revistă câteva dintre aparițiile mai recente pe care le-am „bifat”.

Înainte de a purcede, însă, vreau să vă îndemn să deveniți din „simplu” cititor de Știri Selecte,  scriitor la Select News. Adicătelea, reporter/redactor-colaborator. Aviz amatorilor: nu vă entuziasmați prea tare, fiindcă, deocamdată cel puțin, nu se plătește. SN e un site tânăr și încă nu avem încasări din publicitate (singura sursă de venit pe care i se va baza existența; deocamdată, site-ul trăiește din energia noastră). Când vom avea… vom mai discuta, de la caz, la caz. Anyway, rubrica aceasta se pretează cel mai bine unei colaborări. Noi (editorii) suntem prea puțini, filme – prea multe. În niciun caz nu le vom putea „cronicaliza” pe toate. Așadar, un teritoriu virgin, ce abia așteaptă să fie explorat. Engage! (adică, scrie-ne la selectnews.ro@gmail.com, dacă ai ceva –ce consideri a fi- interesant de spus despre un film/serial nou).

Fișa de cronicar

Genul preferat: SF

Anti-genul „preferat”: comedia SF

Filmul preferat: The Great Gatsby (2013). Chiar așa! Dar nici Forrest Gump (1994) n-a fost rău…

Serialul preferat: Urzeala Tronurilor (2011 / 2012 / 2013 / 2014…)

Actorul preferat: Sir Anthony Hopkins

Regizorul preferat: Steven Spielberg

Și-acum, câteva cronicuțe…

Încep cu serialul Hannibal, din care tocmai am văzut, zilele astea, șapte episoade, din 13, câte au apărut (adică, prima serie; a doua – la anul). Mai exact, am văzut epidoadele 1 – 6, apoi am sărit la 13, ca să mă conving dacă merită să le văd și pe celelalte. Nu merită! Ceea ce este dezamăgitor, pentru că primele patru, hai cinci episoade, au fost un festin. De la 5, scenariul a început să scârțâie. În sensul că devine greu de digerat, apoi chiar agasant, faptul că nimeni nu îl suspectează pe Hannibal. De asta am sărit la 13. Știu, Hannibal e celebrul criminal psihopat din „Tăcerea mieilor”, făcut celebru chiar de actorul meu preferat… Așadar, un criminal extrem de complex, care poate suci mințile oricui. Pe de altă parte, dacă ar fi urmat linia romanului care l-a inspirat (Red Dragon), prima serie nu ar fi avut cum să se termine astfel. Bryan Fuller (scenarist & regizor & producător) alege o cale diferită. Ceea ce pe unii s-ar putea să îi intrige. Eu admit că sunt mai conservator; în plus, se simte că modificarea scenariului servește scopului principal mercantil – acesta fiind turnarea a două serii.

După această introducere lungă, dar necesară, să spun, dacă mai e necesar, că „Hannibal” este un thriller psihologic, recomandabil amatorilor ambelor genuri, dar nerecomandabil celor cu „naturelul simțitor”, pe motiv de abundență a scenelor explicite. În ce sens explicite? Ei bine, Hannibal este supranumit Cannibal Lecter – puteți să vă imaginați de ce.

Povestea se focalizează asupra altui personaj – profilerul Will Graham, care ar trebui să fie (conform romanului care a inspirat scenariul) 100% pozitiv, familist, dar e singur (familia sa din roman este înlocuită cu câțiva câini vagabonzi adoptați) și consumat până  la demență de criminalii la mintea cărora se pune, pentru a-i identifica. Această slăbiciune va fi exploatată de Hannibal, pentru a-l manipula profund, până când Graham ajunge să creadă că a comis o crimă. Graham se va prinde de rolul jucat de Hannibal, dar va fi prea târziu – profilerul ajunge în închisoare, în locul psihiatrului.

Conservator cum sunt, mi-a plăcut, totuși, danezul Mads Mikkelsen, în rolul lui Hannibal. Bun și Laurence Fishburne, care îl joacă pe șeful lui Graham. Nu m-a impresionat, în schimb, Hugh Dancy (Will Graham). Dacă tot a venit vorba de Mads Mikkelsen, vă recomand un alt film al său, Jagten („Vânătoarea”), de anul trecut. Acela este un alt gen de thriller, care ne vorbeste despre cât de înșelătoare pot fi aparențele și cât de vulnerabile se pot dovedi cele mai solide prietenii.

Nota pe care i-o dau lui „Hannibal” este 7 (din 10).

Am văzut și prima serie din Da Vinci’s Demons, care e o încercare nu foarte reușită de împăcare a misticului, cu științificul, prin urmărirea lui Leonardo da Vinci în peregrinajul său spre „Cartea frunzelor” – un fel de „Sfânt Graal”. Nota 6 (cu indulgență) din 10.

Câte un 5 primesc filmele „White house down” și „Olympus has fallen”, ambele din 2013, cu scenarii asemănătoare până la detaliu, despre o cucerire a Casei Albe de către teroriști. Luat ostatic, președintele este eliberat de eternul rebel din garda personală care se nimerește prin zonă și îi termină pe toți mazărfacării. Merge să le vezi doar dacă nu ești într-o dispoziție ursuză, ci, dimpotrivă, dornic de „ceva acțiune”. În aceste condiții, garantează circa 100 de minute de amuzament/spălare de creier. Uiți de ele imediat după vizionare.

Am uitat (deja) mare parte și din acțiunea filmului SF „Oblivion”, văzut cu vreo trei luni în urmă, dar acesta primește o notă mult mai mare – 8,5. Clar recomandat iubitorilor genului. Recomand chiar și „World War Z”, cu o abordare originală a filmelor cu vampiri (pe care, în general, le evit; la acesta m-am dus după ce am văzut trailler-ul). Nota 8.

Azi are loc avanpremiera unui alt SF – Elysium, cu Matt Damon și Jodie Foster. Am văzut traillerul, nu mă aștept să fie peste Oblivion, dar cam pe acolo. Îl vom vedea la Hollywood Multiplex, profitând de programul Orange film (miercuri – două bilete la preț de unul). Așa că… stay tuned, „colorata, mâine-i gata!”

Facebook

Google

Twitter

Linkedin

Comments

comments