Un efect pervers al ordonanțelor promovate de ministrul Justiției, Tudorel Toader, culminând cu OUG7/2019, este crearea premiselor pentru salvarea mai multor personaje de top din structurile Puterii, care altfel ar fi avut să răspundă penal pentru faptele lor.

Între beneficiarii ingineriilor juridice ale lui Toader se numără și fostul președinte al României, Ion Iliescu.

Conform ziarului Adevărul, procurorul militar care a realizat ancheta penală în Dosarul Mineriada nu mai poate reprezenta în instanță această cauză odată ce dosarul a fost preluat de Secția specială de anchetare a magistraților. Procurorul general, Augustin Lazăr, susține că procurorul militar îndepărtat din dosar prin efectul ordonanței lui Toader are „cea mai bună cunoaștere a cauzei dintre toți procurorii Ministerului Public”.

Într-o solicitare adresată CSM, de sesizare a CCR, Lazăr argumentează: „Pentru a ilustra efectele negative, starea de pseudo – anomie creată, paradoxal, prin inflație de reglementări inconsecvente și necorelate, practic blocajul creat Ministerului Public prin maniera de reglementare a Guvernului prin ordonanțe de urgență, exemplul care urmează este edificator. În cauza cunoscută publicului sub denumirea de «dosarul Mineriada» a fost inculpat, printre alții, inclusiv militari, și un magistrat; astfel, dosarul a devenit un dosar preluat de S.I.I.J.( cf. art. II alin. 11 din OUG nr. 90/2018). Până la acest moment, participarea în ședința de judecată a cauzei menționate a fost asigurată de un procuror militar care a și efectuat ancheta penală în cauză și care, totodată, este și șeful structurii de judiciar a Secției Parchetelor Militare. Având în vedere că acest procuror a efectuat urmărirea penală în cauză și desfășoară și activitate de reprezentare în fața instanțelor de judecată, respectiv are cea mai bună cunoaștere a cauzei dintre toți procurorii Ministerului Public (este, practic, autorul dosarului de urmărire penală și al actului de sesizare a instanței), precum și specializare în participarea în ședința de judecată, reprezentarea de către acesta a Ministerului Public era singura în măsură să asigure în cele mai bune condiții rolul procurorului în soluționarea «dosarului Mineriada». În aceste condiții, s-ar fi justificat continuarea participării sale și după preluarea cauzei de către S.I.I.J., participare care, în opinia Ministerului Public, asigură și conformitatea cu art. 888alin. 2 din Legea nr. 304/200429 [procurorul menționat face parte din structura de judiciar a P.Î.C.C.J (adică, Secției judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție menționată de art. 888alin. 2 din Legea nr. 304/2004 interpretată în sens funcțional – structuri care cuprind procurorii care desfășoară activitate de reprezentare în fața instanțelor de judecată , iar nu strict formal de element component al organizării administrative a P.Î.C.C.J.- direcții, secții, servicii, birouri etc) ]. Pentru aceste motive s-a dispus desemnarea de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a procurorului menționat în vederea continuării activității de reprezentare în «dosarul Mineriada».   Participarea la ședințele de judecată în cauzele de competența secției se asigură de procurori din cadrul Secției judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau de către procurori din cadrul parchetului de pe lângă instanța învestită cu judecarea cauzei. Judecătorul de cameră preliminară nu a acceptat această interpretare și, prin urmare, nici participarea procurorului menționat; în consecință a dispus participarea unui procuror din cadrul Secției judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. În absența motivării încheierii prin care s-au dispus cele de mai sus, este plauzibil de presupus că judecătorul de cameră preliminară, constatând că este vorba de o cauză de competența S.I.I.J. ( cauză preluată de S.I.I.J. ), secție care nu este subordonată procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cf. art. 14 pct. 4 din OUG nr. 7/2019, acesta din urmă nu poate dispune cu privire la cele arătate. ( Încheierea din 5 martie 2019, dosar nr.1752/1/2017/a1 al Î.C.C.J., Secția penală)”.

Dosarul Mineriadei

 În 13 iunie 2017, Parchetul Înaltei Curte de Casație și Justiție a anunțat că procurorii militari au finalizat cercetările în dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990 și au trimis în judecată, pentru crime împotriva umanității, 14 persoane, între care fostul președinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman, fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu, fostul șef al SRI Virgil Măgureanu și Miron Cozma.

Toader este incompatibil

Trecutul lui Tudorel Toader ar trebui să-l plaseze în postură de incompatibilitate cu funcția actuală.

Conform biografiei sale publice, Tudorel Toader a deținut poziții importante în aparatul UTC și PCR. A ocupat atât funcția de secretar al Biroului Organizației de Bază al UTC la Liceul „Unirea” din Focșani (1975–1979), cât și pe cea de secretar al Biroului Organizației de Bază al Asociației Studenților Comuniști de la Facultatea de Drept din Iași (1982–1986). A devenit membru cu drepturi depline în PCR în noiembrie 1984. În perioada 1986–1989 este membru al Organizației PCR–Justiție la Procuratura Locală Panciu, unde a activat ca procuror, după absolvirea cursurilor de drept. Structura PCR a Procuraturii Locale Panciu se subordona pe orizontală Comitetului Orășenesc Panciu al PCR, iar pe linie verticală Sectorului pentru Probleme Speciale Vrancea al PCR care dirija și controla activitatea organizațiilor de bază ale Securității, Justiției, Miliției și Armatei. În august 1989, conducerea Comitetului Orășenesc Panciu a PCR îl propune pe Tudorel Toader pentru funcția de secretar al Biroului Organizației de Bază Procuratură–Justiție. Mai mult, după frecventarea cursurilor Universității Politice de Conducere în 1989, Tudorel Toader este încadrat ca propagandist PCR la cercul de învățământ politico-ideologic de la Consiliul Popular al orașului Panciu.

Conform ziare.com, care a obținut documente din vremea când Toader a fost procuror la Panciu, cariera actualului ministru al Justiției a început cu un act ratat, ce efectiv ridiculizează pretențiile sale de a fi un soi de cavaler al luptei împotriva abuzurilor din Justiție.

În calitatea sa de procuror ceaușist la Procuratura din Panciu, Tudorel Toader a trimis în judecată un bărbat care a cumpărat o vacă și un vițel, dar a vândut vițelul la scurt timp. Toader l-a incriminat pe om pentru speculă. Instanța de judecată a respins acuzația.

Iar asta nu e tot.

În martie 1988, trei procurori din cadrul Direcției a V-a a Procuratorii Generale au fost trimiși în Vrancea, în control.

După control, s-a redactat o informare, clasificată „secret de serviciu”, adresată șefilor de la București. Un exemplar a ajuns și la PCR Vrancea.

În cele 36 de file ale documentului, singurul procuror care este criticat, cu nume si prenume, este Tudorel Toader. În cazul altor procurori, cărora instanțele de judecată le respinseră rechizitoriile, s-a considerat că acestea au fost „legale si temeinice”. Prin contrast, singurul procuror abuziv, chiar și în viziunea procurorilor ceaușiști, a fost Tudorel Toader.

Facebook

Google

Twitter

Linkedin

Comments

comments