Rezultate alegeri 25 mai: În Europa continuă austeritatea, în România populismul
UPDATE 26 mai, 22.45
Întrega conducere a PNL a demisionat, după ce a votat afilierea la PPE
Primarul Sibiului, Klaus Johannis, a fost prima persoană care și-a anunțat demisia din conducerea PNL, unde ocupa funcția de prim-vicepreședinte și era văzut ca potențial succesor al lui Crin Antonescu. Johannis a invocat rezultatul slab obținut la alegerile europarlamentare de PNL în special la Sibiu – 17 procente, foarte puțin peste media națională și la aproape jumătate din scorul USD, în condițiile în care, la alegerile locale, Johannis a fost ales din primul tur de scrutin, cu peste 80 de procente.
Ulterior, în Biroul Politic Național (BPN) al PNL și-au prezentat demisiile atât Crin Antonescu, cât și toți vicepreședinții partidului. Delegația permanentă a partidului se va reuni miercuri, zi în care se va fixa data congresului extraordinar în timpul căruia urmează să fie aleasă noua conducere. Deja, Ludovic Orban și-a anunțat candidatura pentru succesiunea la funcția ocupată de Antonescu. La propunerea sa, conducerea partidului a decis că fostul președinte, Călin Popescu Tăriceanu, nu este membru al formațiunii, invalidându-se reintrarea sa în partid. În plus, Radu Stroe, susținător declarat al lui Tăriceanu, a fost exclus din partid și s-a decis ca PNL să refuze oferta PSD de reconstituire a USL, pentru care militează fostul premier liberal. Până la congres, BPN va asigura conducerea PNL.
Înainte de demisii, liderii PNL au votat, la propunerea lui Crin Antonescu, afilierea formațiunii la grupul popularilor europeni. Faptul a stârnit mânia liderilor ALDE, Guy Vehofstadt și Graham Watson, care au criticat faptul că, prin această decizie, conducerea PNL se alătură lui Traian Băsescu.
Știrea inițială
Alianța PSD-UNPR-PC a obținut 37,25% din voturile exprimate la alegerile europarlamentare, fiind urmată de PNL cu 14,86%, PDL cu 12,26%, independentul Mircea Diaconu cu 6,95%, UDMR cu 6,48% și PMP cu 6,24%, potrivit rezultatelor parțiale anunțate, luni, de Biroul Electoral Central.
Rezultatele parțiale oficiale diferă substanțial, în comparație cu exit-poll-uri, în privința scorurilor obținute de Alianța PSD-UNPR-PC și de Mircea Diaconu. Conform sondajelor realizate la ieșirea de la urne, formațiunea condusă de social-democrați ar fi obținut între 41 și 43 de procente, iar Mircea Diaconu între 4 și 4,3%. În rest, rezultatele coincid, în linii mari.
În urma acestor rezultate, Alianța PSD-UNPR-PC ar urma să reprezinte România cu 17 deputați în PE, PNL și PDL cu câte 5 deputați, PMP și UDMR cu câte 2 deputați, al 32-lea reprezentant al țării noastre fiind Mircea Diaconu.
Conservatorii din cadrul Partidului Popular European (PPE) se clasează pe primul loc după alegerile europene, duminică, cu 212 mandate în viitorul Parlament European (PE), fiind urmați de socialiști (185), iar eurofobii ar putea obține în total 140, potrivit unei noi estimări a PE, relatează AFP, citat de Mediafax. Candidatul conservatorilor europeni la președinția Comisiei Europene (CE), luxemburghezul Jean-Claude Juncker, a revendicat duminică victoria taberei sale în alegerile europene și deci președinția Comisiei Europene în numele său, pe contul de Twitter.
Liberalii ar urma să rămână al treilea grup, cu 71 de eurodeputați, urmați de Verzi (55), potrivit acestei proiecții realizate de către Institutul TNS pe baza sondajelor efectuate la ieșirea de la urne în cele 28 de state membre ale Uniunii Europene (UE).
Aceste patru grupuri proeuropene pierd toate mandate. Ele ar însuma 523 de eurodeputați, față de 612 în Parlamentul în exercițiu. PPE pierde 63, socialiștii zece, liberalii 14, iar Verzii trei. În schimb, sunt în ascensiune radicalii de stânga și de dreapta, uniți de un deziderat comun: destrămarea construcției europene.
În Marea Britanie, Nigel Farage, liderul partidului populist și eurofob UKIP, câștigător în alegerile europene cu aproape 30%, promite să termine cu imigrația și să scoată Regatul Unit din UE.