Capitularea președintelui Ianukovici și stabilirea de alegeri prezidențiale anticipate au mutat Revoluția din Maidan în cancelariile puterilor occidentale și la Kremlin. În timp ce Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Politică Externă, Catherine Ashton, era așteptată la Kiev pentru a da o mână de ajutor liderilor opoziției la formarea unui guvern ieșit din sfera de influență a Moscovei, Rusia își retrăgea ambasadorul și îngheța creditul de 15 miliarde de dolari acordat Ucrainei.

Concomitent, de peste Ocean, administrația Obama îl avertiza direct pe președintele Putin să nu intre cu tancurile în Ucraina, dând de înțeles că Statele Unite nu vor mai tolera scenariul din 1968, încheiat cu invadarea Cehoslovaciei. Consilierul american pentru Securitate Națională, Susan Rice, a declarat pe un ton lipsit de ambiguitate că situația de la Kiev “reflectă voința poporului ucrainean și interesele Statelor Unite și ale Europei”, iar Rusia ar face o “gravă greșeală” dacă trimite trupe pentru a schimba cursul evenimentelor sau pentru a prelua controlul asupra estului rusofon și rusofil al Ucrainei.

Apelul la respectarea “unității și integrității teritoriale a țării” este, de altfel, laitmotivul mesajelor trimise de liderii occidental către Kiev și Moscova, după ce criza din ultimele zile a adâncit prăpastia dintre vestul proeuropean al Ucrainei și partea de est, controlată de susținătorii regimului înlăturat de protestatari. Sub spectrul izbucnirii unui război civil și al unei posibile intervenții militare ruse, șeful diplomației americane, John Kerry, cancelarul german, Angela Merkel, secretarul britanic pentru Afaceri Externe, William Hague, și ministrul francez de Externe, Laurent Fabius, au insistat la unison că menținerea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei reprezintă, în momentul de față, o prioritate pentru statele lor.

De cealaltă parte, prin vocea ministrului său de Externe, Serghei Lavrov, Moscova și-a exprimat furia față de rezultatul evenimentelor din ultimele zile. Într-o convorbire telefonică avută cu omologul său american, Lavrov a declarat că Rusia condamnă ferm preluarea prin forță a puterii de către opoziție. El a dat de înțeles că noua putere din Ucraina a orchestrat o lovitură de stat bazată pe violență, iar reacțiile Rusiei nu vor întârzia să apară. Prima dintre măsurile punitive a fost luată duminică, atunci când Moscova a decis să înghețe cea de-a doua tranșă a creditului de 15 miliarde de dolari acordat Ucrainei. Prima tranșă a creditului – în valoare de trei miliarde de dolari – fusese trimisă în luna decembrie a anului trecut, imediat după ce președintele Ianukovici refuzase, în ultimul moment, la Vilnius, să semneze acordul de asociere cu UE. Acest credit, precum și reducerea cu o treime a prețului gazelor furnizate ucrainenilor aveau să fie nota de plată a Rusiei pentru menținerea Ucrainei în sfera sa de influență.

Ucraina este considerată de către Rusia unul dintre principalii piloni în planurile construirii unei uniuni economice și militare formată din state aparținând fostului spațiu sovietic. Această uniune este imaginată de Kremlin ca o contrapondere a extinderii influenței occidentale în regiune. Mai mult, Ucraina este o zonă-tampon între Rusia și state din NATO, iar porturile Odesa și Sevastopol, aflate pe teritoriul ucrainean, asigură influența rușilor în Marea Neagră și accesul la Mediterană. Din această perspectivă, menținerea Kievului în zona de influență a Rusiei are pentru Moscova o miză geostrategică vitală.

În timp ce liderii europeni nu sunt încă foarte convinși de utilitatea aderării Ucrainei la UE – aderare în numele căreia au fost declanșate mișcările de stradă – rușii par deciși să închidă robinetul cu gaze și să oprească facilitățile financiare acordate ucrainenilor. De altfel, încă din start, creditul de 15 miliarde de dolari oferit de Moscova depășea cu mult ajutorul financiar de 610 milioane de euro promis de europeni. În aceste condiții, noua putere de la Kiev a cerut comunității internaționale – în special Statelor Unite – 35 de miliarde de dolari în următorii doi ani, anunțând că țara se află în faliment și va intra foarte curând în încetare de plăți. Autoritățile interimare de la Kiev au propus organizarea unei conferințe internaționale a donatorilor pentru obținerea acestor fonduri.

Dependentă de gazul rusesc și aflată în plin colaps economic, Ucraina proeuropeană speră să-și găsească calea cu ajutorul banilor primiți din partea marilor puteri occidentale, care au susținut-o până acum în special la nivel declarativ. Foarte probabil însă, liderii protestatarilor din Maidan, Piața Independenței din Kiev, vor afla în curând că și lupta din anticamera trezoreriilor occidentale poate fi, la rândul ei, cinică, epuizantă și înșelătoare.

Facebook

Google

Twitter

Linkedin

Comments

comments