Engleză 
Română 
2019, România, stat UE. 17 județe nu au niciun fel de serviciu de îngrijire paliativă
În luna ianuarie a.c., a fost făcut public un studiu privind Evaluarea serviciilor de îngrijire paliativă din România, studiu realizat pentru Banca Mondială de Ministerul Sănătății, cu sprijinul unor experți locali și internaționali din domentiul paliației. Raportul poate fi lecturat aici.
Potrivit evaluării citate de Hospice Casa Speranței, într-un comunicat de presă, peste 172.000 de pacienți au nevoie anual de îngrijire paliativă în România. Cu toate acestea, în 17 județe nu există deloc paturi de îngrijire paliativă în sistem public, privat sau non-profit. În restul județelor, există un număr extrem de redus de centre de îngrijire paliativă sau de echipe de îngrijire la domiciliu și mai puțin de 25% din medicii specializați în paliație lucrează în sistemul de îngrijiri paliative.
Așa cum se arată și în studiu, „îngrijirea paliativă alină suferința și îmbunătățește calitatea vieții persoanelor afectate de o boală cu speranță de viață limitată”.
Îngrijirea paliativă în România
Județele cu cea mai ridicată nevoie de îngrijire paliativă (peste 6.000 persoane pe an) sunt Prahova, Dolj și București. Alte județe cu nevoie ridicată (peste 5.000 persoane anual) sunt Constanța, Iași, Suceava, Bacău, Bihor și Cluj.
Zona sudică a țării prezintă cel mai deficitar în privința numărului de paturi de paliație. Regiunea Sud-Vest are doar 1% din totalul paturilor de paliație la nivel de țară (22 paturi în județul Dolj) și patru județe fără paturi de paliație.
În București există o singură echipă completă care oferă îngrijire paliativă la domiciliu, cea a HOSPICE Casa Speranței.
Documentul subliniază ca România este foarte slab reprezentată de serviciile de îngrijiri paliative în ambulatoriu; există doar 3 ambulatorii de îngrijire paliativă, 2 în județul Brașov și unul în București. Aceste servicii, atât în Brașov, cât și în București, sunt oferite gratuit de HOSPICE Casa Speranței.
Există în total 5 centre de zi de îngrijiri paliative: 1 în județul Arges, 1 în Dolj, 2 în Brașov și 1 în București. Toate centrele de zi funcționează în cadrul unor organizații neguvernamentale.
Un alt aspect punctat în evaluarea Băncii Mondiale este cel al serviciilor de ”bereavement” – suport pentru familii în perioada de doliu, după decesul unui membru al familiei. Acestea sunt recunoscute la nivel internațional ca fiind esențiale ca parte a unor îngrijiri paliative de bună calitate. Doar 56% dintre furnizorii de îngrijire paliativă din România asigură servicii de suport în perioada de doliu pentru familii.
După analizarea mai multor date, raportate la serviciile existente, specialiștii care au realizat raportul au identificat nevoia următoarelor servicii suplimentare de îngrijiri paliative:
• 2.925 paturi de îngrijiri paliative
• 325 ambulatorii de îngrijiri paliative
• 490 echipe de îngrijiri paliative la domiciliu
Profesioniștii din paliație
Documentul Ministerului Sănătății mai arată că la nivel de țară se observă un deficit major de profesioniști instruiți în domeniu, în vederea asigurării serviciilor necesare acoperirii nevoii estimate.
Astfel, doar 480 de medici au obținut competență/atestat de studii complementare în îngrijiri paliative, dintre care doar 23% (108) au raportat că lucrează în servicii de îngrijiri paliative.
La nivelul țării sunt 390 de asistente medicale care lucrează în servicii de îngrijiri paliative. 178 (46%) sunt concentrate în două regiuni – Nord-Est și Nord-Vest. În Regiunile Sud-Vest sunt doar 7 medici și nici o asistentă medicală cu pregătire în domeniu. Patru județe nu au nici medici și nici asistente medicale cu pregătire în paliație: Călărași, Gorj, Mehedinți și Olt.
Sub 2% din medicii de familie au instruire de bază în îngrijiri paliative, ceea ce denotă o subdezvoltare accentuată a îngrijirii paliative la nivel de asistență primară.
Pe baza acestor date, specialiștii au identificat nevoia suplimentării următoarelor categorii de personal:
• 1.167 medici cu competență în îngrijiri paliative
• 4.227 asistenți medicali cu studii în îngrijiri paliative
• 310 asistenți sociali pentru servicii de îngrijiri paliative
Totuși, nevoia este atât de mare la nivel național încât este evident că noi singuri nu vom face față, iar raportul ne arată, din păcate, că paliația este, încă, Cenușăreasa sistemului de sănătate. De aceea, de 27 de ani, de când suntem în România, HOSPICE a mers tot timpul pe două direcții, amândouă la fel de importante: serviciile pentru pacienți și, în același timp, instruirea și educarea la nivel național și regional a specialiștilor – cu scopul ca ei să se întoarcă în localitatea lor de reședință și să aplice servicii de paliație. Dar acest raport arată faptul că, în ciuda tuturor eforturilor pe care le facem și pe care vom continua să le facem, este nevoie de o conștientizare a uriașei nevoi de servicii de paliație și de o sprijinire substanțială a acestora, astfel încât să putem ajunge la cât mai mulți oameni în suferință”, a declarat Mirela Nemțanu, CEO HOSPICE Casa Speranței.
Raportul pentru Bănca Mondială a fost întocmit în colaborare cu membrii Grupului Tehnic de Lucru pentru Îngrijiri Paliative și ai Comisiei de Paliație din Ministerul Sănătății, iar la realizarea sa au contribuit Conf. Dr. Daniela Moșoiu, profesor la Facultatea de Medicină a Universității Transilvania din Brașov și Director de Educație și Dezvoltare Națională la Fundația HOSPICE Casa Speranței, Mălina Dumitrescu, Director de Programe/PR și Flavia Hurducas, coordonator al Centrului de Studii pentru Medicină Paliativă, ambele din cadrul Departamentului de Educație și Dezvoltare Națională al Fundației HOSPICE Casa Speranței.
“Îngrijirea paliativă este un domeniu medical nou în România. Știm cu toții ce înseamnă să ai un prieten sau pe cineva în familie cu o boală progresivă, incurabilă, ce suferință apare și cât de greu este să organizezi îngrijirea în acest caz. Alături de aceste povești de viață dureroase, pentru a elobora o strategie de Îngrijiri Paliative, Ministerul Sănătății avea nevoie de cifre reale. Primul pas făcut a fost cartografierea nevoilor de paliație la nivel național și identificarea serviciilor de paliație furnizate atât în sistemul public, cât și în cel privat. Rezultatele acestui proces îl reprezintă raportul de analiză a nevoilor paliative în România. Realitatea creionată în raport, așa cum ne-am așteptat, evidențiază o dezvoltare neuniformă la nivelul țării a serviciilor de îngrijiri paliative, subdimensionarea acestor servicii comparativ cu nevoia identificată și numărul foarte mic de servicii de îngrijire paliativă la domiciliu și în ambulator.
Ca și o casă nouă care se construiește după o analiză reală și un proiect, așa și paliația în România are acum o analiză situațională făcută, un plan strategic schițat, urmează partea laborioasă a construirii acestui sistem de servicii de paliație. Succes și înțelepciune celor care vor duce această muncă la îndeplinire!”, a declarat Conf. Dr. Daniela Moșoiu, Director de Educație și Dezvoltare Națională la Fundația HOSPICE Casa Speranței.
În Romania, în anul 2015 au fost 51.334 decese cauzate de cancer. Se estimează că în Europa, inclusiv în România, situația se va deteriora în următorul deceniu, odată cu îmbătrânirea populației. România și-a propus, după cum se arată în Strategia Națională de Sănătate 2014-2020, un obiectiv ambițios: să dezvolte serviciile de îngrijiri paliative un grad de acoperire a nevoii de paliație de 60% până în anul 2020. În martie 2014 Banca Mondială a aprobat un împrumut de 250 milioane euro pentru îmbunătățirea sistemului de sănătate din România, ‘Reforma sectorului de sănătate – Proiect de înbunătățire a calității și eficienței sistemului public de sănătate din România’.
Despre HOSPICE Casa Speranței
HOSPICE Casa Speranței, organizație non-profit înființată în 1992 la Brașov, a introdus conceptul de îngrijire paliativă în România și cea mai mare fundație din țară care oferă gratuit servicii specializate gratuite de acest tip.
Organizația are două spitale cu servicii integrate, în Brașov și București, echipe mobile în patru orașe – București, Brașov, Făgăraș și Zărnești, șase sedii destinate oferirii de îngrijire paliativă și educație și peste 100 de paturi pentru internare și activități adiacente, destinate îngrijirii persoanelor diagnosticate cu boli incurabile. În 2019, HOSPICE va inaugura centrul socio-medical de la Adunații Copăceni, primul din România destinat exclusiv copiilor cu boli incurabile. HOSPICE a dezvoltat servicii complete de îngrijire paliativă, care sunt oferite în centre de zi, ambulatorii și unități proprii pentru internare, la domiciliul pacienților și în spitalele partenere. În cei 27 de ani de existență, HOSPICE a adus alinare și speranță pentru peste 30.000 de copii și adulți cu boli incurabile, cât și familiilor acestora.
Poți sprijini pacienții HOSPICE și cauza îngrijirii paliative cu o donație ( https://www.hospice.ro/doneaza/ ). Pentru mai multe informații, accesați www.hospice.ro. Ne găsiți pe Facebook și pe Instagram , iar pe Youtube puteți afla povestea HOSPICE și istoria îngrijirii paliative în România.
Pentru că toate serviciile oferite de HOSPICE sunt gratuite, ne bazăm pe sprijinul și pe implicarea comunității – iar în această perioadă cea mai la îndemână modalitate este redirecționarea a 3,5% din impozitul pe venit, plătit deja statului, către HOSPICE, fără niciun cost suplimentar.
Citește în Select News articolele din campania EUTANASIA DURERII:
Povestea care merită un film de Oscar. Cristian Bonea – voluntarul bolnav incurabil
Purgatoriul Stelei – arestarea, cancerul și nesimțirea de a trăi
Prințul Charles la Hospice București
Felicitări Simona Halep! Campioana dăruiește pentru cauza Hospice Brașov
Un britanic inimos ajută de 22 de ani zeci de mii de români și statul îi pune piedici
Adevăratul IronMan este un performer român cu suflet uriaș
Andrei Roșu a devenit primul român care a traversat înot Canalul Mânecii
Claudiu Antal, voluntar, 20 de ani: Orice ajutor oferit cuiva este un beneficiu mutual
Semimaraton în cărucior, împins de solistul Deepcentral
Ce a făcut un ziarist voluntar la Hospice (Ziua I: Ceasul Divin al Domnului Vlad Preda)
Ce a făcut un ziarist voluntar la Hospice (Ziua a II-a: Marika și arta tenacității)
Ce a făcut un ziarist voluntar la Hospice (Ziua a III-a: Nu toți suntem egali în fața morții)
Cea mai minunată tabără la mare
Îngrijim pacienți? Sau producem hârtii?
50.000 de români mor, anual, în chinuri, răpuși de boli incurabile. Ce facem pentru ei?
Guvernanți duși cu pluta. Yachtingul, de utilitate publică, îngrijirea bolnavilor de cancer – nu!
Bolnavi de cancer din Constanța – aruncați în stradă de autorități!
Ministerul Sănătății – obligat să limiteze suferința bolnavilor incurabili
Încă o palmă pentru Guvern: Hospice a luat două premii la Gala Societății Civile
OMS pregătește o rezoluție despre eutanasia durerii
12.000 de români au direcționat 2% din impozit spre Hospice
Donații de 200.000 de lei pentru Hospice, la Semimaratonul București
Nu știi în beneficiul cui să redirecționezi 3,5% din impozitul pe venit? Uite o idee
