Ministrul Educației are viziune și pare plin de bune intenții. Să vedem rezultatele

Pavel Năstase, ministrul Educației, a exprimat o viziune destul de corectă și coerentă asupra Educației românești, într-un interviu acordat agenției News.ro. Dacă va pune în practică ideile exprimate, e posibil ca mandatul fostului rector al ASE București să fie unul de succes. Spicuim câteva dintre afirmațiile lui Pavel Năstase.

Întrebat despre controversele stârnite de subiectul de la Olimpiada de Limba și literatură română, clasa a XII-a, județul Prahova, constând în solicitarea de a redacta un referat cu un denunț bazat pe un fragment din „Moromeții”, ministrul Educației a răspuns diplomat: „Cred că profesorul, când construiește subiectul respectiv, are libertatea să aleagă. Acele subiecte au fost în concordanță cu programele școlare, cu regulamentul olimpiadei. Sigur că, poate, subiectele nu sunt atât de relevante, mă refer la tematică și la contextul în care a fost folosit acest cuvânt, “denunț”, pentru subiectul respectiv. Cred că se găseau și alte teme mult mai interesante, mai importante și mai educative pentru elevii care participau la un asemenea concurs, dar a fost alegerea profesorilor respectivi și am văzut chiar un comentariu al elevei care s-a clasat pe primul loc la olimpiada de Limba și literatura română, care a spus că a apreciat în mod deosebit subiectul și nu crede că este cazul de dezbateri în presă. Totuși, pentru a evita astfel de discuții sau alte situații, și nu pentru a opri inițiativa profesorilor la olimpiadele naționale, vom construi aceste subiecte la nivelul ministerului, pentru anul 2017-2018”.

Referitor la programele școlare, Năstase spune că este adeptul revizuirii complete a acestora, „dintr-un singur foc” și nu etapizat. „O primă măsură pe care o voi lua este revizuirea în totalitate a programelor școlare, care acum se aplică la clasa a V-a. Dar, în ce stadiu suntem noi acum? Avem programe și manuale școlare noi pentru învățământul primar, suntem conform graficului la clasa a V-a, deci am intrat în gimnaziu. Dacă am făcut manuale pentru învățământul primar, apoi producem pentru gimnaziu și apoi pentru liceu, deja intrăm într-un orizont de timp prea mare, iar ceea ce am făcut acum opt ani nu mai este valabil. Eu aș merge pe o abordare simultană. Plecăm de la programele-cadru, programele școlare și manuale, dar într-o abordare simultană pentru întreg sistemul. Astfel încât să putem trage niște concluzii prin comparații cu ceea ce se întâmplă în alte țări considerate performante astăzi, cum sunt Finlanda, Japonia. Avem multiple surse de inspirație și avem resurse cu care să punem în funcție un asemenea proiect. Astfel încât, în maxim un an de zile, să vorbim de aceste programe școlare noi, de la clasa întâi la a XII-a, dar și manuale coroborate cu programa”.

Ministrul are o viziune care sigur va mulțumi pe mulți și în privința modului în care se face educație: „De ce se plictisesc (elevii – n.r.) la școală? Pentru că avem prea multă materie în programă și manuale supraîncărcate și atunci trebuie să lucrăm la simplificarea lor. Trebuie să punem accent, în primul rând, pe gândirea copiilor, mai ales în învățământul primar și mai puțin pe capacitatea lor de a memora. (…) Trebuie să plecăm de la lucruri foarte simple. Copiii la vârste mai fragede sunt în general înclinați spre a obține aptitudini din activități practice și mai puțin de învățare. Ei preferă să se joace, să facă vizite, să se joace cu alți copii, să învețe unii de la alții. Aceste acțiuni le aduc lor acele aptitudini care să-i ajute să le dezvolte gândirea. În programele școlare și în manuale avem foarte multe componente care înseamnă multe cunoștințe și nu marșăm pe partea practică, care le-ar aduce aptitudinile de care au nevoie și pentru care creierul lor este predispus. Ce se întâmplă în învățământul primar? Copiilor le este frică să meargă la școală pentru că doamna învățătoare, profesoară, le dă imediat test. De ce așa? De ce să nu învățăm mai degrabă în joacă? Îmi doresc foarte mult manuale simplificate, față de cele existente, ca și volum, iar ceea ce va rămâne să fie de calitate (…) Ordinul privind reducerea numărului de teme este binevenit, dar greu de urmărit, de implementat. Copilul, după ce vine acasă, ar trebui să mai învețe cam două ore, ca să-și rezolve temele. Este o părere personală. Cred că în afara școlii ar trebui să facă activități extrașcolare, să viziteze un muzeu, să meargă la un club sportiv, la bibliotecă, la muzică, unde își poate completa cunoștințele și aptitudinile. Vrem să implementăm programul «Școală după școală». Vom face și evaluarea programului «Masa caldă». Copilul ar putea să rămână în școală, unde face cele două ore de teme, iar apoi face alte activități, ar ajuta și părinții. Ar aduce o marjă de plusvaloare. (…) Elevii trebuie educați ca să învețe unii de la alții. Am văzut în Anglia ceva extraordinar. Elevii de clasa a V-a îi învățau pe cei de a IV-a, spre exemplu, tabla înmulțirii. I-am întrebat, erau și români printre ei și mi-au spus că îi învață tabla înmulțirii”.

Pavel Năstase s-a angajat și să nu se mai înceapă anul școlar fără manuale: „Am redus de la șase luni la o sută de zile timpul pentru a produce manualele. Am umblat pe calendar pentru ca ele să fie produse în timp util pentru a fi gata la începerea școlii. Am schimbat criteriile. Până acum, criteriul de selecție era prețul cel mai mic și veneau cu prețuri de dumping și, implicit, manuale care nu erau de calitate. Am introdus criteriul de calitate, acesta are ponderea cea mai mare. 85 la sută calitate și un 15 la sută prețul. În plus, prețul final al manualului se va stabili în funcție de cerere. Pentru că școlile vor decide care manual va fi folosit în școală. Manualele primesc un vot din partea școlilor și în funcție de numărul de exemplare, prețul va fi stabilit pe tranșe. Prețul unei cărți este dependent de tiraj. Dacă va avea un tiraj mai mare, prețul va fi mai mic”.

 

Ministrul promite și să încurajeze profesionalizarea Învățământului: „Soluția pentru cei cu medii mai mici ar fi învățământul profesional dual. Dar cum? În primul rând, să le fie evaluate aptitudinile și apoi să fie îndrumați spre meseria care li se potrivește. Contează mai mult aptitudinile decât notele. Vor ieși meseriași buni”.

Experiența ne învață că e o distanță uriașă, de cele mai multe ori de nestrăbătut, între bunele intenții, chiar sincer exprimate, și realizări. Pe de altă parte, ministrul Năstase și-a început mandatul aruncând la coșul de gunoi rezultatele examenului pentru ocuparea posturilor de directori în școlile de stat, pe considerentul că nu exista altă soluție. Însă, după cum în Justiție se pleacă, cel puțin teoretic, de la prezumția de nevinovăție, așa dăm credit și administrației publice, până la proba contrarie.

890 total views, 1 views today

Comments

comments