Engleză 
Română 
SUA cer reforma pieței de capital din România, negocieri pe redevențele la petrol și gaze
Duane Butcher, Însărcinat cu Afaceri al SUA la București
Foto: romania.usembassy.gov / Lucian Crusoveanu / Public Diplomacy Office
Statele Unite critică în termeni EXACȚI politica economică și fiscală a Guvernului României, prin vocea Însărcinatului cu afaceri Duane Buther, care a susținut, azi, un lung discurs la Bursa de Valori București (BVB), cu ocazia împlinirii a trei ani de la listarea Fondului Proprietatea. La eveniment a participat ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, așa că mesajul ar trebui să ajungă rapid la premierul Ponta și nedistorsionat de presă (precizarea se impune, întrucât, ori de câte ori premierul încearcă să iasă cu fața curată dintr-o culpă, dă vina pe mass media).
În introducere, după ce a trecut în revistă realizările celui mai mare fond de investiții din lume (Fondul Proprietatea), cu peste 1,2 miliarde de euro în investiții de portofoliu și o creștere a valorii activului net pe acțiune de 22%, prețul record fiind înregistrat în decembrie 2013, precum și creșterea substanțială de capitalizare a BVB (+47% în decembrie 2013, față de decembrie 2012), Duane Butcher a conchis: „Există oportunități de investiții atractive în România. Iar investitorii, atât străini, cât și români, atât cei instituționali, cât și cei individuali, sunt în mod evident interesați să investească în România”.
De aici încolo, însă, a urmat un perdaf rar întâlnit în discursurile diplomatic. Însărcinatul cu afaceri al SUA a atacat „pe toate fronturile” economice. Vom spicui cele mai relevante pasaje ale discursului său (sublinierile ne aparțin):
„Piața românească de capital este în continuare în urma piețelor de capital din alte state membre UE: capitalizarea bursieră a BVB reprezintă doar 1,27% din cea a Bursei germane de valori și 12% din cea a Bursei de Valori de la Varșovia. În 2012, capitalizarea bursieră reprezenta în Germania 45% din PIB, în Austria 36%, iar în Polonia peste 40%. Comparativ, la sfârșitul anului 2013, chiar și după succesul ofertei publice inițiale pentru Romgaz, în România, capitalizarea bursieră reprezenta totuși mai puțin de 13% din PIB. (…) România trebuie să mai realizeze progrese în modernizarea structurii sale financiare de reglementare (…) De exemplu, scăderea comisioanelor de tranzacționare și reducerea cerințelor birocratice pentru investiții ar ajuta la creșterea atractivității pieței de capital din România pentru investitori.
Accesul la piața de capital din România rămâne dificil. Conform unui studiu recent, deschiderea unui cont de tranzacționare în România poate dura până la șase luni, în timp ce în cele mai multe dintre țările dezvoltate din Europa Centrală și de Est durează doar câteva ore. În plus, piața românească de capital este una dintre cele mai scumpe din Europa Centrală și de Est, din cauza comisioanelor administrative și a celor de tranzacționare percepute atât de BVB, cât și de Autoritatea de Supraveghere Financiară. (…)
România este a șaptea țară membră UE ca număr de locuitori, însă rezultatele economice sunt sub așteptări, iar marea parte a populației nu simte încă efectele creșterii economice în îmbunătățirea nivelului de trai.
(…) Investitorii vor ezita să vină în România, iar cei care se află deja aici nu își vor extinde investițiile dacă nu există egalitate de tratament sau dacă principiile statului de drept nu sunt aplicate consecvent. Companiile pot alege unde să investească, iar acele țări în care procesul decizional nu este transparent și regulile nu sunt previzibile sunt în dezavantaj în atragerea de noi investiții. Investitorii se vor gândi de două ori înainte să investească aici dacă sunt preocupați că guvernul nu acordă importanță îngrijorării investitorilor sau că se concentrează în primul rând pe obținerea de venituri la buget în loc să promoveze dezvoltarea sustenabilă prin legislație și reglementări favorabile investițiilor.
Benjamin Franklin, unul dintre părinții fondatori ai SUA, spunea că „Nimic nu e sigur în această lume, în afară de moarte și impozite”. Companiile care își desfășoară activitatea în România au aflat că aici nimic nu e sigur nici în ce privește fiscalitatea.
Am văzut dezamăgirea companiilor și a altor părți interesate atunci când guvernul a decis să adopte o ordonanță de urgență care stabilește o taxă pe construcțiile speciale, pe care a publicat-o în Monitorul Oficial în data de 15 noiembrie, la o zi după ce proiectul de ordonanță fusese publicat pe website-ul Ministerului Finanțelor pentru consultare. Clar, o zi nu este suficientă pentru a permite consultări eficiente cu părțile interesate.
Guvernul nu a efectuat un studiu de impact pentru a evalua fie efectul noii taxe asupra companiilor (dintre care multe sunt companii de stat) cărora li se va aplica noua taxă, fie valoarea veniturilor colectate.
Încurajăm Ministerul Finanțelor să se consulte cu toate părțile interesate, inclusiv cu toate companiile afectate, înainte de implementarea noii taxe pe construcțiile speciale. De asemenea, încurajăm Parlamentul să se consulte cu companiile afectate atunci când examinează ordonanța de urgență, pentru a evita transformarea taxei într-o penalizare a investițiilor.
Așa cum a subliniat adjunctul secretarului de stat al SUA pentru afaceri europene, doamna ambasador Victoria Nuland, în timpul recentei sale vizite la București, statul de drept, eforturile anti-corupție, transparența și previzibilitatea sunt toate esențiale pentru afaceri, dar și pentru securitatea unei țări. Așa cum a declarat ea, acestea reprezintă ceea ce le datorăm cetățenilor noștri. (…)
Este posibil ca interesul investitorilor să scadă dacă România își elaborează strategia energetică într-un mod netransparent, dacă nu aplică eficient codul de guvernare corporativă în toate companiile sale de stat și dacă nu organizează consultări transparente și nu realizează studii de impact al modificării sistemului de redevențe. (…)
O bună guvernare corporativă aduce beneficii românilor, care sunt acționarii finali ai companiilor de stat. Ei sunt cei care duc greul serviciilor proaste și al costurilor legate de subvenționarea companiilor administrate defectuos. Astfel, acestea îi privează de alte servicii publice extrem de necesare. Dacă aceste costuri nu ar exista, presiunea asupra bugetului de stat ar scădea, iar guvernul României ar putea dedica resursele devenite disponibile îmbunătățirii serviciilor publice, în beneficiul tuturor românilor.
Ambasada susține ferm o mai mare transparență și consultarea guvernului cu toate părțile implicate, inclusiv cu companiile și reprezentanții societății civile, în privința aspectelor legate de taxare și reglementare, inclusiv cu privire la modificarea sistemului de redevențe pentru petrol și gaze, plănuită de guvern. De exemplu, suntem pregătiți să colaborăm cu guvernul pentru a ajuta la conturarea unui plan pentru efectuarea de consultări transparente, care să includă toate părțile, pe tema redevențelor pentru petrol și gaze”.
