Foto: wired.co.uk

În noaptea de 30 ianuarie 2000, a cedat, în urma ninsorilor abundente, barajul din apropierea comunei Bozânta, situată la 8 kilometri de Baia Mare. Barajul zăgăzuia un iaz plin cu ape contaminate cu cianuri. 100.000 de metri cubi de ape, conținând 100 de tone de cianuri, s-au împraștiat peste câmpuri și în sistemul hidrografic local.

Accidentul s-a produs la societatea Aurul S.A., un joint-venture al companiei australiene Esmeralda Exploration și al guvernului român. Cianura deversată a afectat râurile Săsar, Lăpuș, Someș, Tisa și fluviul Dunărea, provocând moartea unei mari cantități de pește în Ungaria și în Iugoslavia. Accidentul este considerat unul dintre marile dezastre ecologice din Europa de după Cernobâl.

Cinci săptamâni mai târziu, un dig a cedat în Baia Borșa și 20 000 de metri cubi de apă contaminată cu zinc, plumb și cupru s-au deversat în Tisa.

După această serie de accidente, un grup de cercetători chimiști băimăreni au încercat să găsească o tehnologie alternativă celei cu cianuri, de extragere a aurului și argintului, în condiții de siguranță și, deopotrivă, economice. Și au reușit!

Despre metoda perfectată de prof.dr. ing. Jack Goldstein, ing. Gabriel Duda, dr. ing. Corneliu Pop, ec. Loredana Năftănăilă și dr. ing. Vasile Coman, a relatat, pe larg, cunoscutul publicist și om de televiziune Alexandru Mironov. Articolele lui Mironov au făcut ceva vâlvă, dar nu suficient pentru a capacita acele instituții ale statului care ar fi putut finanța reproducerea, la scară industrială, a metodei testate experimental, cu succes.

Am vrut să aflăm ce au făcut, concret, autorii, pentru a-și promova și valorifica descoperirea.

Prof.dr.ing. Jack Goldstein
Foto: emaramures.ro

Liderul grupului de cercetători, Jack Goldstein (nume parcă predestinat: gold = aur, în engleză), are, în prezent, 78 de ani, dar își expune ideile cu claritate, la obiect, cizelate după numeroase discuții pe acest subiect cu zeci, poate sute de persoane interesate sau care ar fi trebuit să fie interesate.

„După accidentul din anul 2000, noi, ca specialiști ai Institutului de Mine și Neferoase din Baia Mare, am căutat o metodă de a scăpa de riscul prezentat de cianuri, care sunt un reactiv chimic foarte nociv. Am studiat toate procedurile existente în lume și ne-am oprit la una brevetată de americani, în urmă cu circa 20 de ani, privind dizolvarea aurului și argintului în tiosulfat de sodiu. Tehnologia fusese abandonată, ca nerentabilă, fiindcă tiosulfatul este mai scump decât cianurile, iar după dizolvare și extragerea aurului și argintului, trebuia distrus, neputând fi reintrodus în circuit. Ei bine, noi am descoperi metoda prin care reactivul, adică tiosulfatul, poate fi recirculat! Este vorba de o electroliză alcalină, cu consum foarte redus de energie. Metoda nu presupune realizarea unui iaz, nu trebuie decopertați munții, totul se face într-o instalație cu circuit închis. Am experimentat metoda pe cont propriu, constatând că dă randamente mai bune prin comparație cu cea a RMGC. Se extrage cu 5% la mult aur și 15% mai mult argint. În plus, este o metodă ecologică: nu există reziduuri toxice în urma prelucrării minereului. Rezultă doar un pământ complet inactiv, ce poate fi folosit, eventual, ca îngrășământ”.

Totul sună foarte bine. De ce nu se aplică această metodă?, îl întreb pe dl. Goldstein.

„Metoda trebuie testată în condiții industriale, iar asta presupune o investiție de ordinul a câteva sute de mii de euro. Avem susținere în lume științifică, academică, președintele Academiei, domnul Haiduc, care e chimist, e la curent, a înțeles despre ce este vorba, dar nu are capacitate decizională. Realizarea noastră este foarte bine cunoscută în Ministerul Economiei. În urma numeroaselor vizite, discuții, memorii, nu am primit niciun răspuns scris. În schimb, verbal, am fost îndrumați către investitori străini. Dacă am văzut așa, am contactat potențiali investitori din Japonia, Canada… din mai multe țări. Aceștia, însă, nu au încredere în statul român, care nu le-a ofert niciun fel de garanții că, atunci când instalația ar fi gata și și-ar dovedi eficacitatea, o vor putea valorifica. Foarte interesați au fost și cei de la Roșia Montană Gold Corporation. Doar că, dânșii ar fi vrut să le punem totul la dispoziție, pentru a testa în Canada, fără a ne oferi garanții că vom beneficia de pe urma certificării metodei”.

Au încercat și alte variante, discuții cu parlamentari, care pot adresa interpelări, la care autoritățile sunt obligate să dea răspunsuri scrise? Au încercat, evident. „Din câte știu, au existat interpelări, dar nu am aflat cu ce rezultat”. Dl. Goldstein mi l-a indicat pe senatorul băimărean Sorin Bota, ca cel mai activ politician implicat în problema mineritului și cunoscător al metodei de extragere a aurului cu tiosulfat de sodiu. Iar la finalul discuției mi-a spus că, făcând abstracție de faptul că este co-autorul metodei experimentale cu tiosulfat, dacă i s-ar cere ca, în calitate de specialist, să dea un procent referitor la șansele acesteia de reușită la aplicarea în condiții industriale, răspunsul său ar fi „85%”. „Există, întotdeauna, o marjă de insucces pe care trebuie să o iei în considerare, de aceea sunt precaut. Dar, având toate datele, am încredere că ar funcționa”.

Sorin Bota, senator PSD
Foto: presalocala.com

Sorin Bota, senator PSD: „Nu susțin în nici un caz varianta utilizării cianurilor”

L-am contactat pe senatorul social-democrat Sorin Bota, pentru a ne relata ce a făcut pentru valorificarea metodei cu tiosulfați. Ne-a cerut să-i adresăm întrebările în scris. I-am trimis trei întrebări. În răspunsul său, le-a ignorat pe primele două, care se referă la eventualele interpelări parlamentare pe acest subiect (dl. Bota a fost senator și în legislatura precedentă). În schimb, a răspuns pe larg la a treia întrebare, care se referă la soluția cea mai potrivită pentru Roșia Montană:

„Situația privind utilizarea cianurilor e una extrem de serioasă și trebuie purtată o dezbatere competentă cu specialiștii din domeniu pe această tema. Nu susțin în nici un caz varianta utilizării cianurilor, chiar dacă în Baia Mare și alte locuri din țară există potențial de reactivare a mineritului.

Îmi doresc redeschiderea mineritului insa in conditiile in care Statul Roman sa fie asociat obligatoriu, aurul sa se prelucreze in Romania si sa se marcheze de catre Monetaria Statului iar tehnologia de prelucrare sa respecte cele mai drastice norme de mediu. In acest sens am initiat chiar un proiect de lege pe care il aveti atasat si care a fost promovat si supus dezbaterii pe site-ul petitiionline.ro unde a strans peste 65.000 de semnaturi.

Cu domnul Goldstein voi avea o intalnire la acest sfarsit de saptamana si vom discuta pe marginea subiectului.

Suntem in pericol sa pierdem valori foarte mari (metale rare, pe langa aur si argint) prin necontrolarea de BNR a cantitatii si calitatii metalelor pretioase. Poluarea cu cianuri si/sau arseniu care afecteaza atat solul cat si apa si aerul si care pot fi o problema transfrontaliera si care pot aduce prejudicii enorme statului (vezi accidentul de la Aurul – Baia Mare din 2000) poate sa garanteze cineva ca astfel de catastrofe nu se vor mai intampla?”. Trebuie sa discutam de solutiile tehnice fara cianura. Daca aceste solutii exista si functioneaza trebuie impuse si folosite.

Proiectul Rosia Montana, in forma actuala, nu este unul benefic pentru noi”.

Proiectul senatorului Bota „privind exploatarea resurselor naturale cu continuturi de metale pretioase ale României”, a fost inițiat la începutul anului. Bota a reușit să adune 12 semnături de susținere între parlamentari, toate ale unor colegi din PSD, printre care se numără miniștri-senatori Dan Șova, Titus Corlățean și chiar și vicepreședintele Ilie Sârbu. Normativul ar modifica Legea minelor și Legea petrolului și prevede, între altele, că „pentru depozitarea de steril și a substanțelor și soluțiilor care rezultă în urma procesului de exploatare și prelucrare a sterilului, a minereurilor și zăcăminelor naturale, vor fi construite depozite noi care să corespundă legislației Uniunii Europene în domeniu și imperativului de protejare împotriva riscului seismic. Depozitele noi vor fi amplasate în locații izolate și îndepărtate de locuințe pe o rază de minim 2 km de ultima locuință din localitatea/localitățile din apropiere și vor fi poziționate în aval de localitate/localități. La autorizarea exploatării miniere și a depozitelor de deșeuri, acestea, respectiv iazurile și exploatările miniere vor fi asigurate de garanții materiale certe pentru refacerea mediului și protecția împotriva dezastrelor naturale (…) Instituțiile abilitate ale statului român sunt obligate să ia toate măsurile necesare în vederea reprocesării sterilului rezultat și al valorificării acestuia în utilizări adiacente, în vederea minimizării riscurilor asupra mediului înconjurător și a refacerii biodiversității zonale. (…) Aliajul de aur, argint și alte metale rare, rezultat în urma procesării resurselor naturale cu conținuturi de metale prețioase de pe teritoriul României, va fi prelucrat la Regia Autonomă Monetăria Statului Român (…) Banca Națională a României are drept de preempțiune asupra cumpărării tuturor lingourilor de metale prețioase produse pe teritoriul țării”.

Ultima oră

Primarul din Baia Mare va finanța dezvoltarea proiectului de extragere a aurului cu tiosulfați

Aflat la întâlnirea oamenilor de afaceri români și străini organizată de Camera de Comerț și Industrie Maramureș, primarul băimărean Cătălin Cherecheș a anunțat că autoritatea locală va finanța proiectul de cercetare a unei tehnologii novatoare care să înlocuiască sistemul de cianurare din minerit, informează Agerpres.

„Avem lângă noi aici, în Baia Mare, un inventator, domnul inginer Jack Goldstein care deține un brevet de invenție major care ar putea putea revoluționa mineritul. Cercetarea de laborator a inventatorului băimărean a dovedit posibilitatea înlocuirii cianurii în prelucrarea metalelor neferoase. Acest lucru e posibil. Primăria municipiului Baia Mare va finanța proiectul de aplicare practică a acestei tehnologii miniere. Vrem să arătăm că se poate, că mineritul poate fi schimbat din Baia Mare la nivel național și internațional. Ce a tot amânat Ministerul Economiei o să facem noi”, a spus Cătălin Cherecheș.

Cherecheș se opune, deschis, proiectului RMGC.

Facebook

Google

Twitter

Linkedin

Comments

comments