Engleză 
Română 
Doar 3 la sută din proiectele inițiate de parlamentari în 2013 au devenit legi! Topul chiulangiilor
Institutul pentru Politici Publice București (IPP) a lansat „Raportul de monitorizare IPP: oglinda activității parlamentarilor în anul 2013”.
„Autorii au realizat prezentul raport în condiții dificile din punct de vedere al accesării datelor relevante. Urmărind activitatea tuturor aleșilor din Parlament, raportul reprezintă o fotografie preponderent statistică, nefiind fizic posibil, oricât ne-am dori, să urmărim individual un senator ori deputat sau mai mulți”, se spune în preambulul raportului semnat de Raluca Popovici, Coordonator Programe IPP și Adrian Moraru, Director Adjunct IPP.
IPP semnalează că, pe parcursul anului 2013, Senatul a sistat afișarea voturilor fiecărui senator exprimate în plen, procedura fiind reluată abia în 2014, în urma achiziției de aparate individuale suplimentare, care a permis votul electronic.
Fenomenul migrației politice a fost foarte intens în 2013, cu jumătate dintre parlamentarii PPDD trecând la PSD. Dacă un singur senator PPDD va mai migra la alt partid, grupul popularilor se va desființa.
Migrația la Camera Deputaților
Sursa: Raport IPP
Migrația la Senat
Sursa: Raport IPP
„Numirile la conducerea majorității comisiilor permanente s-au făcut exclusiv pe criterii politice, în detrimentul celor privind competența/integritatea parlamentarilor. Fenomenul nu este nou dar, în condițiile descreșterii alarmante a nivelului pregătirii
profesionale a candidaților susținuți de partide în alegeri, efectul este mai nociv ca niciodată. Din păcate pentru credibilitatea Parlamentului și de fapt pentru calitatea actelor normative a acestui important for, continuă și în acest mandat exemplele de parlamentari numiți în poziții – cheie și ulterior fost reținuți/arestați; Deputatul George Becali, numit nici mai mult nici mai puțin decât la Comisia juridică a reușit “performanța“ ca, în primul an de mandat, să primească două condamnări, în timp ce Președintele Comisiei de regulament din Cameră, însărcinat cu redactarea Codului de Conduită al parlamentarilor (repetăm: Codul de conduită!!!) într-o zi se consulta cu ONG-urile și grupurile parlamentare despre cum să arate conduita parlamentarilor iar a doua zi era efectiv reținut pe Aeroportul Henri Coandă în timp ce încerca să părăsească țara, fiind condamnat pentru trafic de influență”, se spune în raportul IPP.
În Comisia pentru egalitate de șanse de la Senat nu există nicio femeie senator!
„Procesul adoptării legilor este departe de a putea fi numit transparent la finalul primului an de mandat: cel mai recent exemplu este cel al fatidicei zile (seri) de 9 decembrie 2013, în care unii deputați din Comisia juridică a Camerei s-au retras într-o ședință paralelă pentru a dezbate și a da raport asupra unor proiecte de lege cu o miză semnificativă, precum proiectul legii minelor sau proiectul legii privind amnistia și grațierea. Parlamentul continuă practicile de îndepărtare a reprezentanților societății civile și ai presei în momente-cheie din procesul de adoptate a unor legi importante: un exemplu în acest sens fiind oferit de lucrările comisiei de revizuire a Constituției care a adoptat un regulament ce prevedea discutarea în secret, fără presă și organizații neguvernamentale”, continuă documentul.
Chiulul, eterna problemă
IPP semnalează că în pofida creșterii numerice, Parlamentul rămâne un fel de anexă a Guvernului, 93% (!) dintre proiectele de legi adoptate fiind inițiate de Guvern. Din inițiativele înainte de către Guvern 62% au devenit legi, în timp ce doar 3% dintre cele ale parlamentarilor au reușit să treacă, printre cauze fiind și calitatea slabă a proiectelor (inclusiv a expunerilor de motive care trebuie să pledeze pentru utilitatea inițiativei) depuse de senatori și deputați. 24,5% din totalul inițiativelor legislative (cele ale Guvernului și cele ale parlamentarilor) au fost adoptate.
„Când Guvernul este inițiatorul proiectul se adoptă, în medie, în mai puțin de 45 de zile, în timp ce adoptarea inițiativelor parlamentarilor durează de la 40, într-un caz fericit, și 270 de zile!!, o medie fiind în jurul a 150 de zile. 220 de legi promulgate în 2013 (incluzând și proiecte legislative inițiate începând cu anul 2007) au avut ca obiect aprobarea unor Ordonanțe de urgență a Guvernului ori a unor Ordonanțe simple a Guvernului”, se spune în raport.
Altă problemă: „Adoptarea tacită continuă să fie o practică, din păcate, larg folosită și în acest mandat. La nivelul anului 2013, 43 de acte normative au trecut de prima Cameră sesizată fără niciun fel de dezbatere, fiind adoptate tacit”.
Chiulul se „citește” și în numărul proiectelor de legi „expirate”: „La Camera Deputaților, la sfârșitul lunii decembrie 2013 – peste 307 de proiecte de lege și/sau propuneri legislative au termenul depășit în ce privește adoptarea raportelor de către Comisiile Permanente. La Senat, la sfârșitul perioadei monitorizate – 43 proiecte de lege și/sau propuneri legislative cu termenul depășit la nivelul rapoartelor solicitate Comisiilor Permanente (…) În Parlament există în continuare proiecte la care Comisiile sesizate nu au întocmit raport de peste 8 ani!”.
IPP notează că „inițiativele senatorilor sunt, în general, mult mai bine documentate/pregătite decât ale deputaților”. Altă observație: „Parlamentarii la primul mandat au depus mai multe propuneri legislative cei realeși pregătindu-și-le mai temeinic de unde și rata de adoptare mai mare în cazul celor realeși”.
Au fost înregistrate peste 1.500 inițiative legislative noi, dintre care 688 la Camera Deputaților și 893 la Senat. Comparând cu perioada similară a mandatului trecut se observă o creștere cu 10-15%, în condițiile în care numărul parlamentarilor a crescut cu 25% (de la 470, la 588). Parlamentarii au depus în medie 20 de inițiative pe săptămână.
Între deputații cu cele mai multe inițiative legislative se remarcă Tudor Ciuhodaru – PPDD (66 – de peste 3 x media), Bogdan Ciucă – PC (60), Maria Dragomir – PPDD (55) și Ion Melinte – PSD (54).
Sursa: raport IPP
La polul opus: Sebastian Ghiță, Oana Niculescu Mizil și Petre Petrescu, de la PSD, precum și Ludovic Orban – PNL: 0 – ZERO inițiative legislative!
Sursa: raport IPP
La Senat, merituoșii sunt Octavian Bumbu – UNPR (50 inițiative), Liviu Tomoioagă – PNL (47) și Elena Federovici – PSD (38).
Ruxandra Jipa (UNPR) și Ștefan Stoica (Grupul Independenților) au avut câte o singură inițiativă.
Sursa: raport IPP
Un alt indice al activității parlamentarilor este luarea de cuvânt în plen. „În cele 84 de ședințe de plen din perioada monitorizată, un deputat a luat cuvântul în medie de 24 de ori. La extremă se află deputatul Tudor Ciuhodaru (PP-DD, Vaslui) cu 398 luări de cuvânt și 344 de declarații politice. Mai jos topul integral al deputaților cu o singură luare de cuvânt în plen, la depunerea jurământului de credință cu ocazia învestirii”.
Sursa: raport IPP
În 95 de ședințe de plen (incluzând și pe cele comune dar și pe cele extraordinare) un Senator a luat cuvântul, în medie de 35 ori, 1 dată la 3 ședințe. Cei mai activi Senatori din acest punct de vedere au fost, în 2013: Cristina-Irina Anghel (PC) – 279; Tudor Barbu (Ind.) – 168; Darius-Bogdan Vâlcov (PSD) – 164. Senatorii care iau cuvântul des în plen sunt cei cu cele mai multe inițiative legislative.
Sursa: Raport IPP
Chiulul rămâne o mare problemă în Parlamentul României: Media prezenței la votul electronic în Camera Deputaților a fost de 73%, dar la Senat a fost de numai 49%!!!
Sursa: Raport IPP
Sursa: raport IPP
Există extreme. Șase deputați (Gheorghe Dragomir, Viorel Palașcă și Cristian Buican, de la PNL, Constantin Rădulescu, Gheorghe Ciobanu și Mihai Baltă, de la PSD) au fost prezenți la TOATE cele 813 voturi finale exprimate în plenul Camerei Deputaților, pe baza cartelei electronice de vot. Defapt, sunt 108 deputați cu o prezență la vot de 90% și peste. În schimb, Gheorghe Nețoiu (PSD) a votat doar de 7 ori (!), iar Valentin Rusu (PNL) de 21 de ori. Între chiulangii la vot se mai remarcă Oana Niculescu Mizil, Bogdan Niculescu Duvăz și Sebastian Ghiță, toți de la PSD.
Topul Chiulangiilor din Camera Deputaților (referința fiind prezența la votul electronic).
Sursa: raport IPP
17 senatori au o prezență la vot de peste 90%, iar 8 sub 10%.
Topul chiulangiilor din Senat (referința fiind prezența la votul electronic).
Sursa: raport IPP
