Prețul carburanților variază foarte mult în lume, de la unul simbolic – 1,5 cenți pe litru, în Venezuela, la unul usturător – 276 cenți pe litru, în Turcia. O hartă globală a prețului benzinei este prezentată AICI, dar luați informaíile de acolo ca orientative, fiindcă datele sunt de acum 2-3 ani, iar între timp prețurile au mai crescut, cu 10-20-chiar 30%. De pildă, în cazul României, prețul dat este de 146 cenți pe litru, dar, în prezent, acesta este de 173 cenți pe litru (5,8 lei, la un curs de 3,3472 lei / dolar SUA). Cifrele mai actualizate le găsiți AICI și AICI.

Dar ce face ca prețul benzinei să fie de 115 ori (!!!) mai mare în România, față de Venezuela, iar în Turcia chiar de 184 de ori mai mare?

Politica.

Prețul de 1,5 cenți pentru litrul de benzină (în cazul motorinei, prețul e chiar la jumătate din cel al benzinei!) nu poate acoperi nici măcar costurile de producție –extracție, rafinare și transport la pompă-. Prin urmare, statul venezuelean alege să subvenționeze costul carburanților pentru proprii cetățeni, mulțumindu-se cu încasările (e drept, uriașe) din exportul țițeiului. În felul acesta, benzina este aproape la fel de ieftină ca apa de la robinet. Cu echivalentul a doar 2 lei îți faci plinul la pompele din Caracas.

Și alte state cu rezerve mari de petrol practică prețuri mici pe piața internă, însă doar iranienii se bucură de prețuri comparabile cu ale compatrioților lui Nicolas Maduro, succesorul lui Hugo Chavez la președinția Venezuelei. Atât Iranul, cât și Venezuela sunt considerate țări cu regimuri totalitare.

Faptul că iranienii și venezuelenii plătesc atât de puțin pentru combustibili, nu îi ajută să trăiască în huzur, cum ar fi de așteptat, dacă ne gândim că prețul combustibililor influențează, în lanț, alte costuri ce se regăsesc incluse în prețurile tuturor serviciilor și produselor. Dimpotrivă, standardul de viață în cele două țări-campioane ale prețurilor la benzină și motorină este unul submediocru, chiar dacă produsul intern brut pe cap de locuitor este aproape dublu față de al României.

În toate statele din Europa, inclusiv în cele care nu fac parte din Uniunea Europeană, dar excluzând fostele republici sovietice, prețul benzinei este cu mult peste media globală, ajungând chiar, în cazul Norvegiei, foarte aproape de cel din Turcia.

Pe de altă parte, Rusia și Statele Unite au un preț sub medie, de 97, respectiv 99 cenți litrul. Iar dacă analizați cu atenție harta prețului carburanților, veți putea remarca faptul că state vecine și prietene celor cu rezerve mari de petrol practică prețuri surprinzător de mari ale carburanților. În schimb, sunt destul de mici cotațiile în unele dintre statele aflate departe de puțurile petroliere.

Toate acestea se întâmplă fiindcă ceea ce contează mai mult în prețul carburanților nu este cotația internațională a țițeiului, costurile de transport și rafinare, ci taxele și accizele practicate de guverne.

Fără taxe și accize, românii ar plăti un preț de circa 90 de cenți pe litrul de benzină (85 de cenți indica ultima statistică a Comisiei Europene, din luna mai, dar, între timp, prețul la pompă a mai crescut). Așadar, cam jumătate din prețul de la pompă ar trebui să se ducă la bugetul de stat. Prețul încasat de furnizori este, desigur, mult peste costuri, generând profituri uriașe. Este imposibil de estimat care ar fi prețul real de producție al benzinei, în România. O multinațională precum OMV-Petrom are multiple modalități la dispoziție pentru a-și umfla costurile de producție și a raporta un profit inferior celui real. Chiar și dacă ne raportăm doar la profitul real, reiese, limpede, că petroliștii ar ieși în profit și la 80% din prețurile curente.

Dar, cum spuneam, politica face prețul benzinei. Într-un stat care funcționează normal, are logică să pui taxe mari la carburanți. Toate prețurile vor crește, dar încasările la buget vor fi pe măsură și îți vor permite politici de investiții și sociale. Într-un stat corupt, taxele mari înseamnă doar o povară pentru cetățenii de rând. Evaziunea și deturnarea de fonduri vor face ca populația doar să suporte costurile ridicate ale carburanților și consecințele acestor costuri pentru celelalte prețuri, fără a beneficia de compensațiile cuvenite din partea statului.

Conform unui studiu al International Center for Technology Assessment, în urmă cu un deceniu, americanii cumpărau benzina la un preț egal cu al costului real, chiar puțin mai ieftin. Autorii conchid că prețul ar trebuie să urce, treptat, până la 4 dolari pe litru, pentru a potoli consumul global, care crește, zilnic, cu 7 milioane de barili (un baril este egal cu 119,24 litri), în pofida tehnologiilor moderne, care reduc consumul. Impactul asupra mediului este devastator.

În România, nu a fost atins punctul de inflexiune al prețului carburanților, care ar domoli consumul. Unde se va produce acesta, rămâne de văzut. Probabil, prețul nu trebuie să urce până la 4 dolari (mai mult de 13 lei) pe litru, pentru a ajunge la acest efect. Nu este exclus să ajungem în situația ca transportatorii să beneficieze, în acel moment, de un preț preferențial al carburanților, pentru a potența din efectul asupra celorlalte prețuri. În schimb, în cazul persoanelor fizice va fi încurajat… mersul pe bicicletă. Mașinile – pentru concedii.

Facebook

Google

Twitter

Linkedin

Comments

comments