Engleză 
Română 
Guvernul ia cu o mână 15,5 lei la plinul de benzină și dă cu cealaltă creșteri infime de salarii și pensii
Ca să își mascheze incapacitatea de creștere a capacității de colectare a taxelor și impozitelor, care a condus la o gaură suplimentară de 2,5 miliarde de lei în bugetul pe anul acesta, Guvernul Ponta îi lovește pe români exact acolo unde îi doare mai tare – la prețul carburanților.
După încheierea negocierilor cu reprezentanții Fondului Monetar Internațional, premierul Ponta a anunțat principalele coordonate ale bugetului pe anul 2014, care prevede creșteri modeste de pensii și salarii ale unor categorii de bugetari, pe seama majorării prețului carburanților.
Astfel, salariul minim brut se va majora în două etape, respectiv de la 800 lei, în prezent, la 850 lei începând cu 1 ianuarie și la 900 lei de la 1 iulie. De creșteri salariale de 3-4% vor beneficia profesorii debutanți și medicii rezidenți. Pensiile vor fi majorate cu 3,76%. Pe de altă parte, se va introduce o acciză de 7 eurocenți la litrul de carburant, fie benzină, fie motorină. Se precizează că banii colectați din această acciză suplimentară vor fi vărsați într-un fond special destinat investițiilor în infrastructura rutieră. De fapt, este vorba tot de o echilibrare bugetară. Chiar dacă banii aceștia nu vor intra la Fondul de Pensii, Guvernul va tăia din fondurile pe care, în mod normal, le alocă pentru investițiile în infrastructură, pentru măsurile sociale.
Din acciza suplimentară pe benzină, Guvernul poate spera să colecteze maxim 400 de milioane de euro (1,8 miliarde lei) pe an, considerând un consum anual mediu de 290 de litri de carburant pe cap de locuitor.
Pe șoferi, acciza îi va costa 15,5 lei în plus, la un plin de carburant (50 de litri).
Analistul economic Radu Soviani atrage atenția că noua acciză ar putea fi declarată neconstituțională, întrucât în prețul benzinei este percepută, deja, o taxă pentru infrastructura rutieră. Or, nu pot exista două taxe cu același obiect.
Ponta a mai anunțat creșterea cu 25% a redevențelor pentru resursele naturale, altele cele pentru petrol și gazele naturale.
Bugetul a fost construit pe o creștere de 2,2% a Produsului Intern Brut și pe un deficit de 2,2%.
Conform Mediafax, plafonul de împrumuturi din Trezorerie pentru achitarea arieratelor de către autoritățile locale va crește de la 800 milioane lei, în acest an, la 1,2 miliarde lei anul viitor, conform înțelegerii dintre Guvern și Fondul Monetar Internațional (FMI).
Finanțarea investițiilor realizate de autoritățile locale, prin programul Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), va crește de la 376 milioane lei la 2 miliarde de lei.
Va fi înregistrată și o creștere cu 300 milioane lei a cheltuielilor de investiții din împrumuturi externe (BEI și BERD).
