Engleză 
Română 
Fostul ministru Șereș – condamnat pentru trădare. Complicele ministru Nagy a primit tot sentință cu executare
Instanța supremă i-a condamnat, marți, pe Codruț Șereș la șase ani de închisoare cu executare și pe Zsolt Nagy la cinci ani de închisoare cu executare, în dosarul privatizărilor strategice, scrie Mediafax.
Fostul ministru al Economiei și Comerțului Ioan Codruț Șereș a primit cinci ani de închisoare pentru aderare la un grup infracțional și șase ani de închisoare pentru trădare prin transmitere de secrete, potrivi deciziei instanței supreme. Judecătorii au comasat pedepsele și au dispus ca Șereș să o execute pe cea mai grea, de șase ani de închisoare.
Zsolt Nagy, fost ministru al Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, a fost condamnat la cinci ani de închisoare pentru aderare la un grup infracțional, pedeapsă cu executare.
Instanța l-a mai condamnat pe cetățeanul ceh Michal Susak la patru ani și zece luni de închisoare pentru inițierea unui grup infracțional transnațional și la zece ani de închisoare pentru complicitate la spionaj, urmând să execute pedeapsa cea mai grea.
Mircea Călin Flore, senior director CSFB Europe Ltd. Londra, cetățean româno-englez, a primit o pedeapsă de patru ani și zece luni de închisoare pentru inițierea unui grup infracțional transnațional și nouă ani și șase luni de închisoare pentru complicitate la spionaj. Instanța a comasat pedepsele și a dispus ca Flore că execute nouă ani și șase luni de închisoare.
Decizia instanței supreme nu este definitivă, putând fi contestată la Completul de cinci judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Procesul “privatizărilor strategice” a început în 20 aprilie 2007 doar cu acuzații Stamen Stanchev, Mihai Dorinel Mucea și Mihai Radu Donciu. Stanchev, Mucea și Donciu au fost trimiși în judecată în 18 aprilie 2007, sub acuzațiile de constituire a unui grup infracțional organizat cu caracter transnațional și spionaj, aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat cu caracter transnațional și trădare prin transmitere de secrete. În același timp, s-a dispus judecarea separată a părții din dosar referitoare la Vadim Benyatov Don.
Anterior emiterii actului de sesizare a instanței de judecată, prin ordonanța din 4 aprilie 2007 s-a dispus disjungerea cauzei privindu-i pe Șereș și Nagy și formarea unui dosar separat, pentru care a fost sesizată comisia competentă să acorde avizul pentru cercetarea celor doi miniștri.
Vadim Benyatov Don a fost trimis în judecată în 13 septembrie 2007 de către procurorii DIICOT, fiind acuzat că ar fi luat măsuri în vederea obținerii de informații secrete din domeniul energetic, al economiei naționale a României, informații care ar fi fost de natură să pericliteze securitatea statului.
Potrivit anchetatorilor, Benyatov ar fi făcut parte din grupul infracțional cu caracter transnațional și spionaj economic, alături de consultantul internațional Stamen Stanchev și de foștii funcționari ministeriali Dorinel Mihai Mucea și Mihai Radu Donciu.
Procurorii consideră că Benyatov ar fi valorificat informațiile obținute de la ceilalți membri ai grupului infracțional organizat, utilizându-le atât cu prilejul întâlnirilor oficiale în procesele de negociere, cât și în cadru extra-oficial cu Dorinel Mucea, Radu Donciu, precum și cu foștii miniștri Zsolt Nagy și Codruț Sereș.
Potrivit probelor din dosar, Vadim Benyatov ar fi inițiat și constituit un grup infracțional organizat extern (organizație) format din Stamen Stanchev și la care au aderat și Susak Michal și Mustafa Oral. Potrivit procurorilor, grupul – concentrat pe obținerea de date și informații secrete referitoare la privatizarea unor societăți strategice românești din domeniu energetic și de comunicații – ar fi fost sprijinit de Mucea și Donciu.
În 30 martie 2009, procurorii DIICOT i-au trimis în judecată și pe Ioan Codruț Șereș, fost ministru al Economiei și Comerțului, Zsolt Nagy, fost ministru al Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, Gabor Kerekeș, Mircea Călin Flore, senior director CSFB Europe Ltd. Londra, cetățean româno-englez, Michal Susak, cetățean ceh și Mustafa Oral, cetățean turc. Procesul acestora începe în 11 mai 2009, la instanța supremă.
Codruț Șereș este acuzat și de trădare prin transmiterea de secrete, iar pentru Michal Susak și Mircea Călin Flore s-a reținut și comiterea infracțiunii de complicitate la spionaj.
Concret, în sarcina celor șase inculpați s-au reținut comiterea de activități ilicite cu caracter penal derulate în legătură cu privatizarea S.C. Electrica Muntenia Sud, vânzarea unui pachet de 8% din acțiunile Petrom, procese de privatizare/restructurare a S.C. Romaero S.A. București și S.C. Avioane S.A. Craiova, aflate în portofoliul MEC – OPSPI, consultanță în vederea privatizării S.N. Radiocomunicații, adjudecarea licitației pentru asigurarea consultanței în vederea restructurării și privatizării C.N. Poșta Română din portofoliul MCTI, selectarea prin licitație a consultantului internațional pentru listarea la bursă a pachetului de 46% din acțiunile deținute de statul român la S.C. Romtelecom S.A. din portofoliul MCTI.
Ulterior, dosarele au fost comasate, cei zece inculpați fiind judecați în același dosar, de către magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție.
La începutul lunii decembrie 2006, Codruț Șereș și-a dat demisia din funcția de ministru. El fusese interceptat de Serviciul Român de Informații (SRI) în 2005, monitorizările relevând raporturile directe dintre acesta și Stamen Stanchev, precum și aranjamentele de culise privind privatizările unor firme din domeniul energetic, inclusiv promovarea proiectului de hotărâre de Guvern privind vânzarea pachetului de opt la sută din acțiunile Petrom.
