Engleză 
Română 
Cum se apără Gold Corporation de acuzațiile directorului Institutului Geologic al României
Reprezentanții RMGC resping „acuzațiile defăimătoare ale directorului general al Institutului Geologic al României (IGR), dl. Ștefan Marincea, referitoare la falsificarea hărților bazinului Văii Corna și la siguranța iazulului de decantare din acest amplasament”, făcând referire la afirmațiile făcute de directorul IGR, marți, când a fost audiat de Comisia specială din Parlament pentru proiectul de la Roșia Montană, informează Mediafax, citând un comunicat al companiei canadiene.
“RMGC a folosit cu bună credință harta geologică achiziționată de la IGR, care nu indică niciun fel de fractură majoră care să afecteze stabilitatea barajului și a iazului de decantare. RMGC a folosit cu bună credință Harta geologică (foaia Abrud, scara 1:50.000) achiziționată chiar de la IGR și întocmită în anul 1979, care în zona Corna nu prezintă niciun fel de falie majoră care să afecteze stabilitatea barajului și a iazului de decantare. RMGC a folosit de asemenea harta geologică întocmită de Facultatea de Geologie a Universității București: această instituție, în urma cartărilor geologice și structurale efectuate în teren în anul 2010, a confirmat absența faliilor majore în perimetrul respectiv”, se arată în comunicatul companiei.
Reprezentanții RMGC resping “categoric acuzația falsificării vreuneia dintre hărți prin ștergerea faliilor, acuzație formulată de către directorul general al IGR”.
Totodată, ei mai atrag atenția că siguranța barajului de la Roșia Montană a fost “unanim recunoscută la nivel național de către Comisia Națională pentru Siguranța Barajelor și Lucrărilor Hidrotehnice (CONSIB) și confirmată prin acordul de funcționare în siguranță”.
“Investigațiile geologice și geotehnice, realizate inclusiv în urma a 57 de foraje geologice și geotehnice, a nenumărate puțuri geotehnice, teste geotehnice în teren și în laborator, pe tot bazinul Văii Corna, au confirmat că nu există nicio zonă prin care apele s-ar putea infiltra în subsol, datorită existenței unui strat de argilă care are până la 12 metri grosime și care, prin compactare, conferă o impermeabilitate ridicată subsolului Văii Corna”, se mai arată în comunicat.
Potrivit RMGC, “concluzia tuturor acestor studii, rapoarte și expertize realizate de cele mai prestigioase instituții de specialitate, printre care Institutul Norvegian de Geotehnică – recunoscut ca autoritate în domeniu la nivel mondial – a fost că Valea Cornei este un amplasament sigur pentru baraj și iazul de decantare al sterilelor”.
De partea sa, Marincea spune că proiectul RMGC este unul de „nota 5”, fiindcă nu respectă nici mediul, nici principiile dezvoltării durabile, nici “valorificarea complexă” și nici Directiva europeană privind deșeurile periculoase.
Ștefan Marincea acuză Gold Corporation că a trișat, diluând conținuturile prin probare neselectivă.
“Susțin cu argumente științifice că modul de prezentare a analizelor de către companie este viciat. Nu este un organism al statului român care să verifice aceste analize”, a declarat directorul general al Institutului Geologic Român.
“S-a vorbit de absența faliilor, un predecesor al meu care a semnat că nu există falie. În trei hărți ale companiei sunt burdușite de falii. Am freatic și falii, nu pot să pun deșeuri periculoase”, le-a explicat Marincea parlamentarilor din Comisia specială, susținând că proiectul ar trebui modificat substanțial și adaptat la practicile europene.
Întrebat despre avizul favorabil dat proiectului de către predecesorul său, Marincea a izbucnit: „E un fals grosolan, e o situație penală din partea fostului director general. Parchetul s-a autosesizat”.
Ștefan Marincea a declarat, pentru MEDIAFAX, că fostul director general al Institutului Geologic a modificat afirmații ale echipei care s-a dus pe teren timp de patru zile.
„Statul canadian, pentru a menține în stare de îngheț un lac cu cianuri abandonat, cheltuiește anual un miliard de dolari canadieni (peste 960 milioane de dolari americani, n.r. ) până se va găsi tehnologia necesară să neutralizeze aceste cianuri. (…) Suntem urmăriți de serviciile geologice din țările nordice, din Ungaria și din Franța care sunt îngrijorate de faptul că România va permite realizarea pe teritoriul Europei a unui proiect cu imense costuri post-minning”, a mai precizat Marincea.
