Consiliul European a instituit posibilitatea derogării de la dreptul de asistență juridică pentru persoanele acuzate sau suspecte
Consiliul European a adoptat astăzi, fără dezbatere, directiva PE-CONS 40/13 privind dreptul de acces la un avocat în cadrul procedurilor penale. Decizia vine după 10 ani de încercări de uniformizare la nivel european a dreptului la asistență juridică. Statele membre vor avea la dispoziție 3 ani de la intrarea în vigoare a directivei, pentru a adopta dispozițiile naționale necesare, se arată într-un comunicat de presă al Consiliului Europei.
Directiva instituie norme minime privind dreptul de acces la un avocat în decursul
procedurilor penale și în cadrul procedurilor de executare a mandatului european de arestare.
Printre altele, directiva prevede următoarele:
– Dreptul de acces la un avocat pentru persoanele suspectate sau acuzate;
– Principiul confidențialității comunicărilor între avocat și suspectat/acuzat;
– Dreptul de informare a unei terțe persoane cu privire la privarea de libertate;
– Dreptul suspectului/acuzatului de a comunica cu persoane terțe și cu autoritățile consulare ale țării sale;
– Posibilitatea derogărilor temporare de la unele din aceste drepturi în cazuri excepționale și numai sub condiții stricte;
– dreptul persoanelor căutate, care fac obiectul unui mandat european de arestare, de a avea acces la un avocat în statul în care mandatul este executat și de a angaja un avocat în statul care a emis mandatul.
Directiva face parte dintr- o foaie de parcurs privind drepturile procedurale penale , aprobate de Consiliu în noiembrie 2009.
Comisia a prezentat acest proiect de directivă în iunie 2011 (11497 /11) .
România a implementat, deja, majoritatea acestor prevederi, în Codul de Procedură Penală. Există, însă, o diferență notabilă: dreptul la asistență juridică nu poate fi suspendat, în nicio circumstanță. Aplicarea directivei va implica posibilitatea suspendării asistenței juridice, în anumite condiții. Rămâne de văzut cât de des vor apela autoritățile la aceste măsuri excepționale și în ce măsură acestea se vor limita la persoanele acuzate de activități teroriste sau dacă vor putea fi extinse și în cazul spețelor de drept comun.