Engleză 
Română 
Ce reprezintă doodle-ul google dedicat aniversării nașterii marelui filozof Friedrich Nietzsche
Considerat cel mai important filozof al secolului al XIX-lea, Friedrich Nietzche (pronunțat Fridrih Nițhie) s-a născut la 15 octombrie 1844, la Röcken, lângă Leipzig (Germania).
Tatăl său era pastor protestant astfel că Nietzsche a primit o educație religioasă, chiar studiind teologia, iar mai târziu, filologia. Nietzsche s-a răzvrătit, însă, împotriva creștinismului, pe care îl consideră responsabil de decăderea fizică și morală a societății, întrucât le permite celor slabi să îi conducă pe cei puternici, suprimând voința de putere, forța dominantă a caracterului uman. Aceasta a fost una dintre ideile exploatate de ideologii naziști și fasciști, care și l-au „arogat” pe marele filozof, cu ajutorul sorei sale naziste, Elisabeth Forster Nietzsche, ce i-a modificat unele texte.
De fapt, Nietzche a fost un adversar al idealismului. El milita pentru autodepășirea omului („Am venit să vă vestesc Supraomul. Omul este ceva ce trebuie depășit” – Așa grăit-a Zarathustra), prin abandonarea vechilor idoli și a speranței într-o lume de dincolo de moarte. Omul este văzut de Nietzsche ca o legătură între maimuța antropoidă și supraom. Supraomul nu este o ființă atotputernică fizic și intelectual (un Superman), dar reprezintă o evoluție clară față de condiția actuală a omului.
În concepția lui Nietzsche, mila, altruismul și alte caracteristici umane sunt manifestări de slăbiciune, non-valori prin care omul se neagă pe el însuși pentru a-și da aparența unei frumuseți morale și a se convinge de propria-i superioritate. „Ce nu te omoară, te face mai puternic”, este una dintre cugetările sale, corolar al acestei filozofii, propovăduind selecția naturală. Nietzsche a negat chiar ideile de civilizație și de democrație, doar arta justificând existența umană.
Nietzsche afirmă, la un moment dat, „Dumnezeu e mort”. Pentru unii, el vorbește de Dumnezeul creștinilor, pentru alții – de cel al filozofilor (moartea metafizicii, în urma distrugerii principiilor dionisiace de exacerbare a simțurilor de către spiritul rațional socratic).
Ironia sorții a făcut ca, în pofida propovăduirii selecției naturale, a prevalenței omului sănătos, plin de vigoare, stăpân pe instinctele sale, Nietzsche să fie, întreaga sa viață, bolnăvicios. Încă din tinerețe suferea de momente de orbire temporară, migrene puternice și indigestii care îl puteau incapacita pentru perioade care au devenit tot mai lungi, pe măsura trecerii timpului. Grație genialității sale, a fost numit profesor al Universității din Basel, la vârsta de numai 24 de ani, fără a avea doctoratul sau măcar un cartificat de predare. Însă, din pricina sănătății precare, a fost nevoit să abandoneze cariera universitară după doar zece ani, pornind într-un peregrinaj prin Europa (Franța, Italia), în căutarea unei clime mai favorabile constituției sale atât de fragile.
În ziua de 3 ianuarie 1889, suferă un prim atac de demență în piața Carlo Alberto din Torino, în cursul căreia are manifestări delirante, generând un scandal public, fapt care determină reținerea sa de către polițiști. Cauza exactă a acestui comportament nu este cunoscută cu certitudine, dar există legenda, apărută după moartea sa, conform căreia Nietzsche ar fi asistat la biciurirea sălbatică a unui cal în plină stradă. În încercarea de a interveni în apărarea acestuia, a fost trântit, izbindu-se cu capul de caldarâm. În zilele care au urmat, Nietzsche le-a scris prietenilor scrisori care trădau pierderea autocontrolului mental. A fost readus acasă și îngrijit de mama sa, iar după decesul acesteia –în 1897- de sora sa, până în ultima zi a vieții – 25 august 1900. În ultimii doi ani fusese complet paralizat în urma unor atacuri cerebrale. Cauza suferinței sale rămâne subiect de dezbatere. În epocă, diagnosticul fusese de sifilis terțiar (ca și în cazul poetului Mihai Eminescu). Ulterior, însă, acesta a fost infirmat și s-a vorbit de sindrom maniaco-depresiv, demență frontotemporală, sindrom Cadasil sau chiar tumoră malignă.
Google aniversează 169 de ani de la nașterea lui filozofului german printr-un doodle special, care reprezintă o restilizare a figurii lui Nietzsche, văzută din profil, în anii săi de vârf, dinaintea declanșării problemelor mentale.
