Ajunul Bobotezei – obiceiuri și tradiții
În Ajunul Botezului Domnului (Boboteaza) este zi de post negru pentru credincioșii ortodocși, care se pregătesc pentru a întâmpina marele praznic creștinesc.
Canoanele Bisericii menționează că în Ajunul Bobotezei se ține post negru iar a doua zi se ia agheasma pe nemâncate.
Pentru cei care nu pot ține post total, alimentele obișnuite de post în această zi sunt grâul fiert, îndulcit cu miere și amestecat cu miez de nucă, plăcintele umplute cu varză sau cu ceapă și prunele fierte. Postul este ținut în vederea pregătirii credincioșilor înaintea gustării Agheasmei Mari – pregătite în ziua de Bobotează – când sunt sfințite și reînnoite apele.
Potrivit site-ului basilica.ro, postul din ziua de 5 ianuarie este păstrat din secolele IV-VI, când catehumenii se pregăteau să primească botezul. După ce erau botezați, puteau să participe pentru prima dată la Liturghia credincioșilor și să se împărtășească. Ajunul Bobotezei face parte din categoria posturilor de o zi din cursul anului bisericesc, alături de Înălțarea Sfintei Cruci prăznuită la 14 septembrie și de Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, pomenită la 29 august.
Tot în ziua Ajunului Bobotezei se va săvârși, pentru a doua oară de la începutul anului, Liturghia Sfântului Vasile cel Mare, unită cu Vecernia Sărbătorii Botezului Domnului, după care în lăcașurile de cult urmând a se oficia slujba Aghesmei mari. Slujba Agheasmei Mari se săvârșește atât în Ajunul Bobotezei, când se sfințește apa cu care preoții binecuvântează casele credincioșilor, cât și în ziua Botezului Domnului, pentru credincioșii care vor duce agheasma în case și gospodării.
Conform rânduielilor tipiconale din Biserica Ortodoxă, dacă Ajunul Botezului Domnului cade în timpul zilelor săptămânii atunci în ziua de Ajun se oficiază Liturghia Sfântului Vasile Cel Mare unită cu Vecernia praznicului Botezului Domnului, iar în ziua sărbătorii Epifaniei se oficiază Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur. Când Ajunul Bobotezei cade sâmbăta sau duminica, în ziua de ajun se săvârșește Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur, iar a Sfântului Vasile cel Mare se face în ziua praznicului, fără să se mai unească cu Vecernia.
În tradiția populară se crede că persoanele care țin în această zi post negru vor fi sănătoși și lipsiți de necazuri în noul an și că fetele nemăritate se vor căsători. Se mai crede că Ajunul Bobotezei este un timp ritual favorabil farmecelor și descântecelor, observațiilor meteorologice, legatului pomilor și proorocirii viitorului. În această zi nu se dă pe datorie, se evită certurile și nu se bat copiii.