Engleză 
Română 
20.121.641
Infografic: Oana Pavelescu
În pofida migrației masive, care, conform unor surse, ajunsese la trei milioane de români plecați la muncă în străinătate, în pofida creșterii mortalității și scăderii accentuate a natalității, în pofida previziunilor mult mai sumbre, România se menține, cel puțin din punct de vedere al statisticii oficiale, relativ stabilă din punctul de vedere al populației.
Infografic: Oana Pavelescu (click pentru a mari)
Conform rezultatelor finale, oficiale, ale Recensământului Populației României, încheiat, „pe teren”, la data de 20 octombrie 2011, „populația stabilă a României era de 20.121.641 persoane, din care 10.333.064 femei (51,4%). Față de situația existentă la recensământul anterior, populația stabilă a scăzut cu 1.559,3 mii persoane (din care, 779,2 mii femei), în principal din cauza migrației externe”, se precizează într-un raport al Institutului Național de Statistică, dat astăzi publicității.
Infografic: Oana Pavelescu (click pentru a mari)
Bucureștiul are (avea, acum aproape doi ani) 1,883 milioane de locuitori. Județe cu populație mai mare sunt Iași (772,3 mii), Prahova (762,9 mii), Cluj (691,1 mii), Constanța (684,1 mii), Timiș (683,5 mii) și Dolj (660,5 mii persoane). Covasna (210,2 mii), Tulcea (213,1 mii), Sălaj (224,4 mii), Mehedinți (265,4 mii), Ialomița (274,1 mii) și Giurgiu (281,4 mii) sunt județele cu cel mai mic număr de persoane ce fac parte din populația stabilă.
În municipii și orașe trăiesc 10.859 mii persoane, reprezentând 54,0% din totalul populației stabile – o creștere cu 1,3% față de Recensământul din 2002.
- Infografic: Oana Pavelescu (click pentru a mari)
Copiii (0-14 ani) dețin o pondere de 15,9% în totalul populației stabile, populația tânără (15 – 24 ani) reprezintă un procentaj de 12,3%, persoanele mature (25 – 64 ani) formează majoritatea (55,7%), iar persoanele în vârstă de 65 ani și peste reprezintă 16,1% din total.
Persoanele în vârstă de 85 ani și peste dețin o pondere de 1,3% în totalul populației stabile.
Înregistrarea etniei, limbii materne și a religiei s-a făcut pe baza liberei declarații a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care nu au vrut să declare aceste trei caracteristici, precum și pentru persoanele pentru care informațiile au fost colectate indirect din surse administrative, informația nu este disponibilă pentru aceste 3 caracteristici. Ca urmare, calculele s-au făcut în funcție de numărul total al declaranților și nu în funcție de numărul total al populației stabile.
Informația privind etnia a fost disponibilă pentru 18.884,8 mii persoane (din totalul celor 20.121,6 mii persoane). S-au declarat români 16.792,9 mii persoane (88,9%). Populația de etnie maghiară înregistrată la recensământ a fost de 1.227,6 mii persoane (6,5%), iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 621,6 mii persoane (3,3%). Grupurile etnice pentru care s-a înregistrat un număr de persoane de peste 20 mii sunt: ucraineni (50,9 mii persoane), germani (36,0 mii), turci (27,7 mii), ruși – lipoveni (23,5 mii) și tătari (20,3 mii persoane).
Față de recensământul din anul 2002 s-a înregistrat o creștere a ponderii populației de etnie romă(de la 2,5% la 3,3%) și o descreștere a ponderii populației de etnie germană (de la 0,28% la 0,20%).
Potrivit liberei declarații a celor 18.891,6 mii persoane care au declarat limba maternă, structura populației după limba maternă se prezintă astfel: pentru 90,9% limba română reprezintă prima limbă vorbită în mod obișnuit în familie în perioada copilăriei, iar în cazul a 6,7% dintre persoane limba maghiară reprezintă limba maternă; limba romani a reprezentat limba maternă pentru 1,3%, iar limba ucraineană pentru 0,3% din totalul populației stabile pentru care această informație a fost disponibilă. Limbile turcă, tătară sau rusă reprezintă (fiecare) limba maternă pentru o persoană din 1000 care fac parte din populația stabilă. Altă limbă maternă decât cele prezentate mai sus a fost declarată de către 0,5% din populația stabilă.
Infografic: Oana Pavelescu (click pentru a mari)
Structura confesională a fost declarată de 18.861,9 mii persoane din totalul populației stabile și arată că 86,5% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxă; 4,6% s-au declarat de religie romano-catolică, 3,2% de religie reformată, iar 1,9% penticostală. Ponderi între 0,4% – 0,8% au înregistrat următoarele religii: greco-catolică (0,8%), baptistă (0,6%) și adventistă de ziua a șaptea (0,4%). Persoanele de altă religie decât cele prezentate mai sus reprezintă 1,8% din total. S-au declarat „fără religie” sau atei un procent de 0,2% din totalul populației.
Referitor la starea civilă: sunt căsătoriți 4.818,4 mii bărbați și 4.868,8 mii femei. Două persoane din 5 nu au fost niciodată căsătorite, persoanele văduve reprezintă o zecime din totalul populației stabile, iar persoanele divorțate dețin o pondere de 4,2%. În uniune consensuală au declarat că trăiesc 745,5 mii persoane.
Din totalul populației stabile de 10 ani și peste, 44,2% au nivel scăzut de educație (primar, gimnazial sau fără școală absolvită), 41,4% nivel mediu (posticeal, liceal, profesional sau tehnic de maiștri) și 14,4% nivel superior. La 20 octombrie 2011 erau 245,4 mii persoane analfabete.
Numărul persoanelor plecate în străinătate pentru o perioadă de cel puțin un an, dar care nu fac parte din populația stabilă, este de 727,5 mii și, evident, nu cuprinde decât o parte a numărului de emigranți externi. Sub-înregistrarea semnificativă a fost cauzată de faptul că, la momentul critic al recensământului, mare parte dintre aceste persoane erau plecate cu întreaga familie în străinătate și nici nu au existat alte persoane (în țară) care să declare informațiile solicitate despre aceștia.
Informații mai detaliate asupra indicatorilor diseminați prin prezentul comunicat de presă sunt disponibile pe site-ul www.recensamantromania.ro (REZULTATE DEFINITIVE RPL 2011).
