ANALIZĂ: Plusurile și minusurile sondajului Adevărul care îți indică pe cine ar trebui să votezi

Plusuri:

  1. Inițiativa, prima de acest gen, este binevenită. Șapte primii plasați în sondaje dintre cei 14 candidați înscriși în cursa prezidențială au fost la interviurile Adevărul live și au răspuns unui set de 35 de întrebări – aceleași întrebări, pe lângă altele, personalizate. Participanții la sondaj trebuie să răspundă, la rândul lor, aceluiași set de 35 de întrebări. Algoritmul creat pentru acest sondaj-test suprapune răspunsurile participantului la sondaj cu cele ale candidaților și astfel rezultă un procentaj de compatibilitate cu fiecare candidat în parte.
  2. Interfața grafică este bună, fiecare întrebare este însoțită de un videoclip și de un text explicativ.

 

Minusuri:

  1. Nu sunt incluși în sondaj toți cei 14 candidați.
  2. Nu toate întrebările sunt relevante pentru un candidat la Președinție. Astfel, întrebările de la 15 la 21 țin, cu precădere, de competențele/atribuțiile premierului și ministrului de Finanțe, întrebările 23, 24, 25 de ale premierului și ministrului Educației, iar întrebările 28 și 29 de ale premierului și ministrului Sănătății – asta, pe partea executivă, fiindcă pe cea legislativă țin, în primul rând, de Parlament și apoi de Guvern. Firește că ne-am obișnuit cu prezidențiabili care își dau cu părerea și presupusul despre orice, dar știm și că atribuțiile constituționale ale președintelui sunt limitate în privința politicilor publice în domeniul Finanțelor, Sănătății, Educației, domenii în care șeful statului nu are putere de decizie finală (în sensul că nu se poate opune, definitiv, unei legi).
  3. Critica de mai sus nu ar fi existat dacă ar fi fost epuizate întrebările relevante pentru un candidat la Președinție. Însă, întrebări capitale au fost lăsate „pe dinafară”. De pildă, în domeniul politicilor externe (principala atribuție a președintelui fiind de reprezentare externă, coordonator al diplomației): „Dacă Rusia ar invada Republica Moldova, România ar trebui să ceară NATO să intervină militar în favoarea Republicii Moldova?”. „Unirea cu Republica Moldova trebuie să se limiteze la integrarea europeană?”. „Unirea cu Republica Moldova trebuie realizată după modelul reunificării Germaniei, în 1990?”. „Noul președinte al trebui să rezolve în mandatul său diferendul teritorial cu Bulgaria?”. „Dacă Marea Britanie ar reintroduce limitările pentru muncitorii români, România ar trebui să reacționeze pe bază de reciprocitate?”. „Considerați că Tratatul de la Lisabona este acoperitor pentru buna funcționare actuală a UE?”. „Dacă Marea Britanie ar ieși din Uniunea Europeană, considerați  că se impune revizuirea Tratatului de la Lisabona?”. „Sunteți pentru Acordul de liber schimb comercial cu SUA și Canada, chiar fără ridicarea vizelor de călătorie pentru cetățenii români?”. „Între președintele Băsescu și premierii Tăriceanu și Ponta au existat momente penibile din punctul de vedere al reprezentării externe la evenimente importante. Vă situați de partea președintelui, în această dispută generată de interpretarea Constituției?”. „Considerați că președintele Băsescu a procedat corect, blocând acordul cu FMI?” etc. În domeniul politicilor de siguranță națională: „Considerați că șefii serviciilor secrete se mai pot implica în politică la expirarea mandatului sau după demisie?”. „Considerați că șefii serviciilor secrete ar trebui să se angajeze, în scris, în fața noului președinte, că nu vor mai infiltra redacțiile de presă scrisă & radio & TV din România și nici partidele politice, urmând să își retragă agenții acoperiți într-un termen rezonabil (pentru evitarea deconspirării)?”. „Sunteți pentru o nouă lege «Big Brother», în condițiile în care prima lege a fost declarată neconstituțională?”. „Considerați că, în vara anului 2012, în România s-a produs o lovitură de stat?”. În domeniul Justiției: „Considerați că se impune reincriminarea calomniei?”. „Ați accepta numirea într-o funcție înaltă din magistratură a unui procuror sau judecător care, în trecut, a pronunțat o sentință ce vă este defavorabilă?”. „Considerați că se impune o schimbare de substanță a legii de funcționare a Curții Constituționale, cu referire, în primul rând, la modalitatea de alegere a judecătorilor CCR?”. Întrebările relevante nu se opresc aici, mi-au venit în minte după un timp relativ scurt de gândire (circa o oră).
  4. Există întrebări neclare și care rămân neclare chiar și după citirea explicației aferente. Chiar prima dintre ele – „Militați pentru îmbunătățirea relațiilor cu Federația Rusă?”. (Observăm doar în treacăt faptul că întrebările ar fi trebuit adaptate pentru chestionarul adresat marelui public, care nu „militează”, ci e de acord sau nu…) Teoretic, nici un candidat zdravăn la cap nu și-ar putea permite să răspundă „Nu”, la această întrebare, fiindcă orice președinte responsabil acționează pentru pace și îmbunătățirea relațiilor cu aproape orice stat. Practic, însă, ținând cont de conjunctura actuală, cu Rusia încălcând grav tratatele internaționale și amenințând stabilitatea zonei, ba chiar pacea mondială, lucrurile trebuie nuanțate, în contextul asocierii României cu Uniunea Europeană și NATO, care impun sancțiuni economice, politice și chiar militare Rusiei. În momentul în care impui sancțiuni, nu mai poți spune că militezi pentru îmbunătățirea relațiilor. Pe de altă parte, obligația de șef de stat este să încerci, chiar și în aceste condiții, să evoluezi spre bine. Concluzia: nu este o întrebare la care se poate răspunde, în acest moment, tranșant, astfel că ea trebuia nuanțată, pentru a nu fi considerată „capcană”. Altă întrebare „capcană” este întrebarea nr. 29: „Sunteți de acord cu reducerea numărului de persoane scutite de plata asigurărilor de sănătate?”. În explicația însoțitoare se spune că există categorii de persoane scutite de la plata taxei, precum copiii, pensionarii, persoanele cu dizabilități; dar, sunt foarte mulți profitori ai sistemului, care, fără a fi printre cei scutiți de lege, beneficiază, totuși, de tratamente gratuite. Astfel, nu se înțelege dacă „reducerea numărului de persoane scutite” se referă la scutiții legal sau la ceilalți, la profitorii sistemului?
  5. Participarea la sondaj este limitată la persoanele care au cont de Facebook .
  6. Există probleme cu parcurgerea sondajului. De pildă, eu nu am reușit să trec de întrebarea nr. 11 (nu se activa săgeata de trecere mai departe) la parcurgerea sondajului pe calculator (utilizând browser-ul Chrome și Windows 7 ca sistem de operare). Am reluat procedura – degeaba. În schimb, am reușit de pe telefonul mobil (smartphone Android), unde am remarcat un avantaj – videoclipurile se încarcă automat (în format exclusiv audio) și nu trebuie să aștepți desfășurarea clipului publicitar.
  7. Departajarea candidaților este arareori netă, procentele obținute fiind foarte apropiate. Persoanele cu vederi liberale par predestinate să voteze cu Elena Udrea, ceea ce, evident, este o eroare, cel mai probabil generată de alegerea setului de întrebări, care nu separă net „apele”.

sondaj adevarul 1 sondaj adevarul 2 sondaj adevarul 3 sondaj adevarul 4 sondaj adevarul 5 sondaj adevarul 6 sondaj adevarul 7 sondaj adevarul 8 sondaj adevarul 9 sondaj adevarul 10 sondaj adevarul 11 sondaj adevarul 12 sondaj adevarul 13 sondaj adevarul 14 sondaj adevarul 15 sondaj adevarul 16 sondaj adevarul 17 sondaj adevarul 18 sondaj adevarul 19 sondaj adevarul 20 sondaj adevarul 21 sondaj adevarul 22 sondaj adevarul 23 sondaj adevarul 24 sondaj adevarul 25 sondaj adevarul 26 sondaj adevarul 27 sondaj adevarul 28 sondaj adevarul 29 sondaj adevarul 30 sondaj adevarul 31 sondaj adevarul 32 sondaj adevarul 33 sondaj adevarul 34 sondaj adevarul 35

844 total views, 1 views today

Comments

comments