Accidentul din Ungaria, când, pe 6 octombrie 2010, a cedat barajul iazului de decantare de la Kolontar. Valul de 700.000 de metri cubi de noroi toxic a ucis zece persoane și a provocat pagube de miliarde de euro.
Foto: Greenpeace

Primul interviu acordat Select News de directorul general al Institutului Geologic al României, prof. dr. Ștefan Marincea, a avut darul de a clarifica mai multe aspecte legate de controversatul proiect minier al Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), care este acum dezbătut de o comisie parlamentară special constituită.

S-au născut, însă, noi semne de întrebare, mai ales prin prisma unor informații la care am avut acces recent. De pildă, am obținut un document al  RMGC în care sunt analizate compozițiile zăcămintelor de la Roșia Montană și Certej (vezi mai jos). Este un document care atestă existența unor cantități impresionante din alte metale prețioase. Existența unor tehnologii de extragere a acestora ar permite realizarea unor venituri spectaculoase, de (ATENȚIE) zeci, chiar sute de ori mai mari prin comparație cu cele scontate prin extragerea aurului și argintului. Faptul că tehnologiile nu sunt disponibile în prezent nu înseamnă că nu vor exista (nu vor fi descoperite) peste 5 ani sau peste 10 ani. În plus, după cum se va vedea, există chiar și în prezent, tehnologii alternative la cea propusă de RMGC, mai costisitoare, dar cu un randament mai bun (mai profitabile) și de departe mai ecologice.

Dar, dacă zăcămintele vor fi prelucrate prin cianurare, compoziția lor mineralieră se va schimba, pe de o parte, iar pe de altă parte, ce va rămâne în iazul cu cianuri va rămâne să fie extras atunci când se va descoperi tehnologia de neutralizare necesară.

De partea lor, reprezentanții RMGC continuă să susțină, cu cerbicie, că nu există tehnologii de extragere a aurului și argintului, în afara celei cu cianuri. Directorul Marincovici contrazice această aserțiune, cu argumentele specialistului. În acest al doilea interviu acordat Select News, formulează răspunsuri categorice și acuzații explicite. Directorul Institutului Geologic al României susține, cu subiect și predicat, că RMGC a FALSIFICAT un studiu al Institutului, cu scopul de a trece proiectul de minerit de Comisia de analiză Tehnică. Mai mult, dacă proiectul se realizează în forma actuală, un accident de mediu este IMINENT(!), consideră reputatul specialist.

„Suntem preocupați de implicarea instituției noastre în problema RMGC, cea mai stringentă fiind tentativa de “trucare” a votului nostru în Comisia de Analiză Tehnică constituită în vederea acordării avizului de mediu, prin falsificarea, de catre fostul director sau chiar de către RMGC, a unui studiu al nostru. Este important să lămurim această situație, fiindcă, în opinia noastră, daca proiectul se realizează în forma actuală, un accident de mediu este iminent” –  prof. dr. Ștefan Marincea, Directorul Institutului Geologic al României.

Prof. Dr. Stefan Marincea

Select News: Considerați că există tehnologii alternative exploatării cu cianuri, care să permită exploatarea, profitabilă, a altor minereuri de la Roșia Montană, în afara aurului și argintului?

Dr. Ștefan Marincea: Există, de multă vreme, tehnologii care permit recuperarea altor metale existente la Roșia Montană. Acestea presupun flotarea și oxidarea minereului de sulfuri și telururi, care oricum se comportă „refractar” la cianurare. În mod cert recuperarea argintului ar crește la peste 61% (procentaj estimat de proiectul RMGC), întrucât o parte din el se găsește în structura unor compuși (sulfosăruri sau telururi) refractari la cianurare. S-ar recupera și o mare parte din cele 161 tone de Te, 49 tone de Ge, 172 tone de Se, 116 tone de Ta, 777 tone de Tl, 1220 tone de Sb, 29 763 tone de Zn care se pot calcula ca rezervă pe baza datelor de conținut furnizate de companie (RMGC). Când analizele RMGC plasează toate conținuturile în alte elemente sub limita de exploatabilitate o face cu evidentă rea credință: analizele ar trebui să se refere la cele realizate pe concentrate de sulfuri și telururi, și nu la cele realizate pe roca globală! Dacă s-ar folosi concentrarea prin flotare și oxidarea minereului de sulfuri și telururi (ca de exemplu la Kittila, în Finlanda), urmate de cianurarea sau tratarea prin alte metode a concentratului, și s-ar recupera și cantitățile imense de feldspat potasic rezultat în urma procesului inițial de măcinare (până la 129 millioane de tone) profitul ar fi, în opinia noastră, mai mare decât cel din proiectul RMGC. S-ar pierde doar parte din cantitatea de aur inclus în cuarț filonian (circa 20 % din aur) dar și acest metal este conținut în proporție de 80 % în sulfuri (mai ales pirită) și compuși proprii (electrum, dar și telururi de Au și Ag). Este cert faptul că eficiența economică ar fi superioară, dar investiția de start ar fi mult mai mare, întrucât ar prevedea două noi facilități de preparare (flotația și stațiile de oxidare).

SN: La cât estimați valoarea zăcămintelor de la Roșia Montană, în baza acestor date din materialul RMGC?

ȘM: Valoarea este imensă și greu de estimat datorită evoluției rapide a prețurilor metalelor, și mai ales a celor „critice” (ignorate ca rezervă potențială de RMGC), dar și a sporirii eficienței procedeelor de preparare. Dacă ar fi să pronunț o sumă, aceasta s-ar cifra acum la circa 12 miliarde de euro, cu posibilitatea să crească în urma explorării de detaliu.

SN: Considerați că estimările RMGC, referitoare la prezența metalelor în zăcămintele de la Roșia Montană și Certej sunt corecte?

ȘM: RMGC are tendința de a arăta publicului neavizat că la Roșia Montană nu se găsește decât aur și argint, pentru a justifica tehnologia de cianurare integrală propusă pentru procesarea minereului. În realitate, după cum au dovedit-o studiile IGR, 80 % din aurul de la Roșia Montană se găsește în rețeaua unor compuși specifici (telururi, electrum sau aur nativ) sau este inclus în sulfuri; doar 20 % din aur este inclus în „vene” sau filoane de cuarț, dar niciodată acesta nu are dimensiuni coloidale (aur „invizibil”), care ar impune cianurarea integrală ca opțiune tehnică principală în scopul recuperării cât mai bune a aurului. Argintul este în principal inclus în telururi, electrum și sulfosăruri. În analizele prezentate de RMGC ca medii ale determinărilor efectuate, compania a procedat in mod vizibil la „diluarea” conținuturilor în alte elemente prin analizarea extensivă a filoanelor de cuarț, care conțin doar electrum, deci Au și Ag. Aceasta se poate observa ușor prin analiza numărului mai mare de probe cu conținuturi sub limita de detecție înregistrate în cazul Bi, Se, Hg, Te, elemente îndeobște prezente în telururi și sulfosăruri. Pur și simplu, nu au fost analizate probe care conțin acești compuși chimici! Nu se poate spune că analizele nu sunt corecte, dar sunt selecționate cu predilecție acele probe care convin companiei și aceasta, probabil, chiar din timpul recoltării probelor! Pentru o evaluare corectă, ar fi trebuit ca RMGC să prezinte și analizele efectuate pe concentrate de flotație, unde s-ar fi văzut clar că din concentrat se pot recupera și alte metale. Cum se poate ascunde faptul (comunicat academic) că la Roșia Montană a fost descoperită o sulfură de germaniu, argyroditul? În privința zăcământului de le Certej, este de notorietate publică faptul că acolo Au și Ag sunt incluse cu predilecție în rețeaua electrumului, dar și a unor telururi: chiar telurul nativ a fost descoperit ca element pentru prima dată în lume în România, la Fața Băii. Cum cianurarea nu permite extracția Au și Ag din telururi fără oxidare, este clar că investiția ar fi fost mai mare, deci zăcământul a fost cedat altei companii (actualmente Eldorado Gold).

Accidentul din Ungaria, când, pe 6 octombrie 2010, a cedat barajul iazului de decantare de la Kolontar. Valul de 700.000 de metri cubi de noroi toxic a ucis zece persoane și a provocat pagube de miliarde de euro.
Foto: Greenpeace

Accidentul din Ungaria, când, pe 6 octombrie 2010, a cedat barajul iazului de decantare de la Kolontar. Valul de 700.000 de metri cubi de noroi toxic a ucis zece persoane și a provocat pagube de miliarde de euro.
Foto: Greenpeace

SN: Credeți că, având la dispoziție aceste cifre, Guvernul și Parlamentul României ar da dovadă de responsabilitate avizând favorabil exploatarea zăcămintelor de la Roșia Montană de către RMGC?

ȘM: Cred că însăși deplasarea dinspre specialiști către politicieni a problemei este o dovadă de imaturitate, iar reacția societății civile o dovedește din plin. Cred că Guvernul trebuia să se protejeze prin crearea unui organism tehnocratic cu atribuții în avizarea unor asemenea proiecte: Serviciul Geologic Național. Câtă vreme acesta a funcționat, sub forma Institutului Geologic al României, țara noastră nu a avut parte de asemenea „crize”: să nu uităm faptul că acum un an am asistat la „afacerea Cuprumin” și la căderea unui guvern! Iar ca să răspund la întrebare, pot spune că nici Guvernul și nici Parlamentul nu ar da dovadă de responsabilitate avizând acum și în această formă proiectul RMGC.

SN: Cunoașteți conținutul articolului publicat de Alexandru Mironov în Știință și Tehnică, referitor la o nouă tehnologie, revoluționară, de exploatare a zăcămintelor aurifere, tehnologie brevetată de un grup de cercetători români?

ȘM: Da, cunosc conținutul articolului și am urmărit și alte preluări ulterioare ale descrierii procedeului de extracție a aurului cu tiosulfat de sodiu brevetat de SC Larechim. Procedeul nu a trecut însă prin faza de etalonare industrială, el neputând fi luat în considerare într-un proiect de anvergură. În plus, el presupune preconcentrarea minereului (flotație), lucru de care RMGC se ferește poate datorită costurilor mai mari, deci a beneficiilor mai mici. Ca sugestie, Cuprumin ar putea să se gândească la teste pe concentratele de pirite aurifere de la Roșia Poieni și să etaloneze industrial procedeul pentru Statul Român.

SN: În general, considerați că proverbul „cu răbdarea treci marea” se aplică în cazul zăcămintelor de la Roșia Montană? Adică, ar fi mai înțelept să așteptăm apariția acelor tehnologii, care să ne permită să beneficiem cât mai mult de potențialul real al zăcămintelor?

ȘM: Practica în domeniu arată că un zăcământ de aur de peste 5 milioane de uncii Troy (iar cel de la Roșia Montană are peste 10 milioane!) nu „rezistă” mult pe piață; sunt convins deci că o altă companie va veni cu un proiect mai bun, conform cu cerințele europene ale dezvoltării durabile, valorificării complexe și respectului față de mediu. Este important ca atunci guvernul și parlamentul României să aibă acel organism tehnocratic (Serviciul Geologic Național) care să facă o evaluare tehnică a proiectului în sine și să își asume responsabilitatea de a spune adevărul, inclusiv societății civile. Acest adevăr nu a venit dinspre Agenția Națională pentru Resurse Minerale, care ar fi trebuit să îl spună conform legii actuale. Evident, o companie mare care operează în Europa va folosi cele mai avansate tehnologii, într-o lume în care cumpărarea unui brevet nu reprezintă o problemă pentru „cei mari” iar rigorile vizând respectarea mediului sunt din ce în ce mai simțite. Tehnologii mai nepoluante exista deja, iar dacă ar fi să ne referim doar la cele clasice, RMGC nu are decât să introducă în fluxul tehnologic flotarea, oxidarea minereului „refractar” de sulfuri și telururi, cianurarea concentratului (eventual într-o țară extracomunitară) și apoi să retrateze dacă dorește iazurile de flotație, când rigorile de mediu i-o vor permite. Aceasta ar însemna o investiție mai mare, o dezvoltare pe circa 50 de ani a proiectului, dar și mai multe locuri de muncă și respectarea mediului.

Citește și:

EXCLUSIV Un EXPERT sparge tăcerea în privinta exploatării de la ROȘIA MONTANĂ. ADEVĂRURILE pe care guvernanții le ASCUND

Facebook

Google

Twitter

Linkedin

Comments

comments