Engleză 
Română 
Experții europeni despre a doua versiune a programului României de atragere a fondurilor comunitare: „fără viziune”
La finele anului trecut, experții Comisiei Europene au transmis autorităților române că prima versiune a Acordului de Parteneriat (AP) pentru utilizarea fondurilor comunitare în perioada 2014-2020 este lipsită de viziune strategică, prea vagă și nu dovedește că lecția dată de eșecul cheltuirii banilor UE este valorificată, informează Mediafax.
Declarația era susținută după ce un draft al documentului, transmis de București Bruxelles-ului în prima parte a anului trecut, a generat deja criticile Comisiei Europene, care l-a catalogat “incoerent și fără priorități clare”, cerând să fie refăcut până în septembrie.
În 25 iulie, ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, declara că Acordul de Parteneriat care urmează să fie trimis la Bruxelles în toamnă va fi “un document de bună calitate”.
Autoritățile române și cele europene urmează să discute pe marginea observațiilor transmise de la Bruxelles înainte ca documentul final să fie aprobat la sfârșitul lunii ianuarie 2014.
Experții CE atenționează că textul final al Acordului trebuie ajustat, deoarece dimensiunea documentului a devenit acum “excesivă” când, de fapt, ar trebuie să se concentreze asupra datelor și indicatorilor relevanți.
“Sunt detalii/repetiții extensive pentru anumite necesități în timp ce altele rămân slab dezvoltate. Necesitățile identificate descriu o gamă foarte largă de probleme fără să fie mereu demonstrată o viziune strategică globală asupra provocărilor de dezvoltare. Această lipsă a unei abordări strategice este valabilă și pentru unele politici sectoriale, pentru care nu există strategii eficiente și avizate. Provocărilor de dezvoltare economică nu li se poate răspunde fără o strategie coerentă de competitivitate, cuprinzând suportul public pentru operatorii economici, dar și prin politici de cercetare și inovare și investiții în capitalul uman”, se arată în document.
Experții avertizează că lecțiile învățate în perioada 2007-2013, în care România de asemenea a avut la dispoziție fonduri comunitare pe care însă nu le-a putut atrage, ar trebuie mai bine valorificate, cu accent pe capacitatea proprie de a îndeplini obiectivele, și insistă asupra faptului că definiția priorităților de finanțare este de multe ori prea vagă sau generică pentru a înțelege scopul efectiv al acțiunii, iar lista priorităților este prea largă într-o “încercare aparentă” de a se adresa tuturor necesităților sectoriale.
