Cum se dresează animalele pentru SPIONAJ
Cei mai intensiv antrenați spioni ai SUA din timpul Războiului Rece (anii 1950 – 1970) nu au fost oameni, ci animale, dezvăluie publicația științifică Smithsonian magazine, a celebrului Institut cu același nume.
S-au folosit, cu predilecție, câini, delfini, dar și pisici, corbi, porumbei, chiar și găini. „Nu a existat animal pe care să nu îl pot antrena”, a dezvăluit Bob Bailey, acum în vârstă de 76 de ani, fost director al programului secret al US Navy de antrenare a delfinilor. Bailey a relatat cum, la un moment dat, a antrenat un… păianjen. De fapt, i-a indus un reflex pavlovian, cu ajutorul unui stimul condiționat – fascicul laser, pe care l-a asociat unui stimul necondiționat – respectiv, suflului unui curent de aer, deranjant pentru insectă, care reacționează la vânt „strângându-se în sine”.
Corbii dresați de CIA purtau microfoane performante (pentru vremurile respective). Ei erau învățați să zboare într-un punct indicat cu ajutorul unui fascicul laser (pointer). Astfel, aterizau, nebăgați în seamă, pe pervazul ferestrei unui birou unde oficiali ruși sau esteuropeni discutau chestiuni pe care sub nicio formă nu și-ar fi dorit să le afle inamicii vestici. Bailey povestește și cum a antrenat corbi să deschidă sertare, să extragă dosare și să zboare cu ele!
În diverse operații de interceptare s-au folosit pisici… telecomandate. Pisicile aveau implantate mici difuzoare în urechea internă, legate la un receptor plasat în cutia toracică. Astfel, ele primeau comenzi de la distanță – în special legate de direcția în care trebuiau să se deplaseze, pentru a se afla în preajma „țintei”.
Chiar și țânțari anofeli au fost folosiți de serviciile secrete. Țânțarii stau liniștiți până când simt apropierea unui om. În acel moment, își iau zborul spre sursa de hrană.
După cel de-al Doilea Război Mondial, soții Keller și Marian Breland au înființat IQ Zoo în Hot Springs, Arkansas, unde s-au putut vedea cele mai interesante caraghioslâcuri făcute de animalele dresate cu psihologia condiționată a lui B.F. Skinner: ratoni jucând baschet, găini jucând baseball sau dansând, maimuțe pe biciclete, rațe bătând tamburine și porci „cântând” la pian.
Bailey a aflat de cercetările soților Breland și i-a invitat la Baza Navală din California, pentru a le vorbi cursanților despre antrenamentul mamiferelor marine –delfini- în special pentru detectarea și dezafectarea explozibililor subacvatici. Conform documentelor parțial declasificiate, sovieticii au aflat de programul american și l-au replicat, dezvoltând și tehnici de contracarare a misiunilor realizate de delfini.
În cele din urmă, Bailey a sfârșit prin a lucra pentru soții Breland. La IQ Zoo existau protocoale clare de dresaj, scrise și fișate. „Dacă trebuia să dresezi un macac să meargă pe bicicletă, te duceai la secretară și îi cereai fișierul respectiv. Iar ea te întreba dacă e sigur pentru macac sau pentru un papagal – fiindcă protocoalele de dresaj erau diferite”, rememorează Bailey.
IQ Zoo a fost efectiv asaltată de agențiile secrete ale SUA, în timpul războiului rece.
În zilele noastre, animalele sunt mult mai rar folosite în operațiuni secrete, grație avansului tehnologic. Dar Bailey colaborează și acum cu agenții europene, pentru antrenamente speciale ale câinilor.