Ne-am obișnuit cu enunțul „cercetarea românească e la pământ”. Foarte puține dintre institutele de cercetare existente în 1990 au supraviețuit economiei de piață în care au fost lăsate să se descurce practic singure, prin subfinanțare cronică. Majoritatea fie au fost desființate direct și valorificate de samsari imobiliari, fie au fost privatizate și apoi desființate sau transformate în diverse afaceri fără prea mare legătură cu menirea lor.

Și acum, când s-ar mai putea recupera puțin câte puțin din terenul pierdut, în primul rând cu ajutorul fondurilor europene -fiindcă alocările de la bugetul de stat sunt insignifiante prin raportare la necesar-, Cercetarea este văzută tot ca o sursă de căpătuire fără just temei și nu ca fundamentul pe care se poate construi o economie solidă. Tragic este că această viziune hrăpăreață este impusă, după cum vom arăta în continuare, chiar de către cei care gestionează Cercetarea de la cel mai înalt nivel, contrar intereselor naționale și declarațiilor sforăitoare ale oficialilor care califică Cercetarea ca fiind prioritate națională.

În cadrul Ministerului Educației și în coordonarea ministrului delegat pentru Învățământ Superior, Cercetare Științifică și Dezvoltare Tehnologică, Mihnea Costoiu, se află o structură botezată pompos și complicat Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI). Această structură de care depinde, într-o mare măsură, cercetarea românească, este condusă de profesorul la Universitatea Politehnică București Adrian Curaj, fost consilier al premierului Tăriceanu și fost președinte al Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică în primii ani ai guvernării Emil Boc. Domnul Curaj are un Cv impresionant, competențele sale fiind recunoscute inclusiv prin implicarea în proiecte NATO și ale Comisiei Europene, iar meritele onorate prin distincții conferite de președinții Ion Iliescu și Traian Băsescu.

S-ar zice că domnul Curaj are atuurile necesare ocupării funcției de la UEFISCDI. Însă este, din păcate, vorba de o aparență. Cv-ul domnului Curaj este doar afișul din vitrina strălucitoare în spatele căreia se petrec lucruri necurate.

Analizând modul în care sunt evaluate proiectele finanțate cu bani publici de UEFISCDI, am constatat că NICIUNA dintre evaluările pe care le-am accesat nu respectă, întocmai, criteriile de evaluare. Evaluările nu răspund întrebărilor din Criteriile de evaluare. Foarte puțini evaluatori fac exercițiul minimal de a preciza punctele forte și pe cele slabe ale proiectelor. Evaluările conțin întrebări retorice și observații „de șantier” care nu-și au, sub nicio formă, locul în astfel de documente.

Am întrebat, prin Biroul de Presă al Ministerului Educației, cum este posibil ca același proiect să fie notat, de doi evaluatori, cu peste 80 de puncte (din 100 posibile), iar de al treilea evaluator cu 0 (zero) puncte? Am adăugat: „Cum este posibil ca, atunci când acest abuz flagrant al unui evaluator este semnalat de «beneficiarul» evaluării, să i se răspundă, în bătaie de joc, că respectivul evaluator «are recunoaștere internațională»?

Ni s-a răspuns, mult timp după termenul legal: „lipsa notarii subliniaza faptul ca proiectele nu au sens (…) evaluatorii au un profil stiintific international de necontestat” (întrebările noastre și răspunsurile complete le găsiți mai jos, la „Punctul de vedere al Ministerului Educației”).

Explicația dată de beneficiarii evaluărilor este cu totul alta. Cercetătorii nu depun contestații din cauza că le este teamă de răzbunarea funcționarilor  care ar putea să facă demersuri pentru a nu le fi acceptate proiectele depuse la competiții. „Am învățat să nu mai depun proiecte în numele meu. Chiar dacă eu muncesc cel mai mult, ducând greul cercetării, mă trec doar ca fiind un membru neînsemnat din echipa de lucru. După ce am procedat astfel, punctajul obținut a crescut semnificativ”, ne-a declarat un autor de proiect, sub rezerva anonimatului.

Bazându-ne pe oferta din finalul răspunsului Ministerului Educației, am contactat cabinetul președintelui UEFISCDI, în vederea stabilirii unui interviu cu domnul Curaj. Inițial, după insistențe, a fost stabilită, pentru interviu, data de 8 aprilie (la câteva săptămâni după solicitarea noastră, care a urmat răspunsului Ministerului Educației). În ziua respectivă, cu câteva minute înainte de ora interviului, am fost contactați pentru a ni se comunica anularea interviului, din motive personale. Am solicitat reprogramarea interviului. În pofida insistențelor, aceasta nu s-a produs. La ultima convorbire, șefa de cabinet a domnului Curaj ne-a comunicat că acesta are o agendă foarte încărcată și că este posibil ca, din această pricină, interviul să nu mai aibă loc – deloc, niciodată.

Prin urmare, am decis ca întrebările pe care le pregătisem pentru domnul Curaj să i le adresăm aici – poate va găsi timp și curaj să răspundă:

1. Cine face parte din Colegiul Consultativ pentru Cercetare, Dezvoltare si Inovare? Câți membri sunt, ce durată au mandatele lor?
2. Este normal ca acest Colegiu să stabilească și criteriile de selecție a evaluatorilor și procedurile de selecție și să și monitorizeze modul în care se face evaluarea?
3. Unde sunt definite viciile de procedură în cadrul procesului de evaluare a proiectelor?
4. Cine îi verifică pe evaluatori? Se face o verificare automată (nu în urma unor sesizări, reclamații), măcar prin sondaj, pentru: a. depistarea existenței unor posibile conflicte de interese; b. depistarea unor abuzuri în procesele de evaluare; c. depistarea altor vicii de procedură, precum, de pildă, nerespectarea criteriilor de evaluare/notare?
5. Au existat situații în care au fost găsite vicii de procedură? Cum au fost acestea sancționate și ce s-a întâmplat cu proiectele care au beneficiat sau suferit de pe urma respectivelor vicii de procedură?
6. Nu se consideră viciu de procedură dacă există diferențe mai mari de 10 puncte între evaluatori?
7. Dacă evaluatorii care au notat cu „0” un anume proiect au „profil stiintific international de necontestat”, ce profil au cei care au notat cu peste 80 de puncte același proiect?
8. Cu ce sume sunt plătiți experții evaluatori?
9. În răspunsul Ministerului Educației se afirmă „fiecare expert-evaluator avand libertatea sa acorde notele pe care le considera corespunzatoare si echitabile pentru propunerea evaluata”. Această libertate acordată evaluatorilor înseamnă, cumva, o asumare a subiectivității evaluatorilor? Nu ar trebui să existe criterii riguroase, obiective, care să preîntâmpine existența unor diferențe flagrante de punctare? Au experții evaluatori libertatea de a nota în baza unor CRITERII INEXISTENTE în pachetul de informații, precum necesitatea prezenței unei instituții de învățământ superior în consorțiul care propune proiectul sau necesitatea publicării unor articole în reviste de specialitate de către autorii proiectelor?
10. În procesul evaluării proiectelor, etapa a doua este „răspunsul aplicantului”. În cazul în care evaluatorul se mărginește la a da un verdict, fără a și-l argumenta, cum se presupune că directorul de proiect poate contra-argumenta?
11. Care sunt argumentele pentru amânarea termenului de depunere a proiectelor?
12. De sce s-au dat anul acesta rezultatele evaluărilor individuale în tranșe?
13. Cine a redactat răspunsul Ministerului Educației? Dacă persoana respectivă nu știe când se scrie membri cu un „i” și când cu doi „i” și dacă Ministerul Educației dă un răspuns oficial în care se scrie incorect gramatical, pot avea și eu dubii justificate referitor la competențele evaluatorilor?

Punctul de vedere al Ministerului Educației:

Urmare a solicitarii dumneavoastra, va transmitem urmatoarele precizari formulate de conducerea UEFISCDI:

1. „Cine verifica modul de evaluare, in afara de UEFISCDI (care numeste evaluatorii)?”

–     conform legislatiei in vigoare (HG 475/2007 cu modificarile si completarile ulterioare), coordonatorul stiintific al Programului Parteneriate in domenii prioritare este Colegiul Consultativ pentru Cercetare, Dezvoltare si Inovare (CCCDI/CNDI), organism consultativ al Ministerului Educatiei Nationale;

–     coordonatorul stiintific al programului, in conformitate cu regulamentul de organizare si functionare, are urmatoarele atributii: „stabileste procedurile de selectie a expertilor evaluatori care asigura evaluarea si monitorizarea proiectelor, procedurile de alocare a proiectelor catre evaluatori, procedurile de evaluare si monitorizare stiintifica si tehnico-economica a proiectelor, precum si procedurile de negociere a contractelor de finantare, cu respectarea pachetelor de informatii aprobate; supravegheaza si controleaza selectia expertilor evaluatori, alocarea proiectelor catre evaluatori, procesele de evaluare si monitorizare stiintific a proiectelor si procesul de negociere a contractelor, cu respectarea dispozitiilor legale privind conflictul de interese”;

–     lista expertilor evaluatori pentru o competitie se constitue din lista de evaluatori a programului, propusa de catre Autoritatea Contractanta, in baza criteriilor de selectie propuse de organismul consultativ care asigura coordonarea stiintifica a programului, si se aproba de catre Autoritatea de Stat pentru Cercetare – Dezvoltare.

Astfel, in temeiul acestor prevederi legale au fost parcurse urmatoarele etape:

a)     Selectia evaluatorilor:

–     constituirea listei de posibili experti evaluatori care a cuprins: directori de proiecte PCCA 2011; directori de proiecte Inovare 2011 – 2012; autori sau co-autori de articole stiintifice de prestigiu; directori de proiecte FP7 si ERC; membrii ai comisiilor/consiliilor stiintifice din strainatate;

–     transmiterea catre acesti potentiali evaluatori, nationali si internationali, a unui mesaj prin care au fost invitati sa isi exprime disponibilitatea de a participa la procesul de evaluare; totodata, au fost invitati sa-si selecteze ariile de expertiza, in concordanta cu domeniile competitiei;

–     din cei 7.500 de experti – evaluatori invitati, si-au exprimat disponibilitatea si au fost aprobati, de catre MEN, pentru aceasta Competitie, un numar de 1.700 de experti – evaluatori;

–     dupa ce au fost aprobati pentru a realiza evaluari si au exprimat interesul de participare, expertii – evaluatori au avut posibilitatea sa vada rezumatele proiectelor din aria lor de expertiza si sa selecteze proiectele care sunt de competenta lor, cu evitarea conflictelor de interese. Prezentarea in detaliu a posibilelor conflicte de interese a fost facuta atat in ghidul evaluatorului, cat si in contractul de evaluator. In plus, fiecare evaluator avea obligatia sa declarea ca nu se afla in situatia de conflict de interese pentru fiecare proiect acceptat la evaluare.

b) Alocarea proiectelor:

–     alocarea proiectelor a fost facuta automat printr-un software dedicat, tinand cont de alegerile evaluatorilor din procesul de selectie, de numarul de proiecte si de evaluatori disponibili dintr-un domeniu, cu evitarea conflictelor de interese.

Nota: conform Pachetului de Informatii, un conflict de interese sesizat sau autosesizat pe parcursul derularii procesului de evaluare implica anularea evaluarii in cauza si alocarea unui alt evaluator, indiferent de etapa in care s-a constatat aceasta.

c)     Evaluarea proiectelor:

Procesul de evaluare  cuprinde urmatoarele  etape:

–     evaluarea individuala: fiecare propunere de proiect declarata eligibila este evaluata, in mod independent, online, de cel putin 3 experti evaluatori; acestia acorda individual punctaje pentru fiecare criteriu de evaluare;

–     raspunsul aplicantului: dupa finalizarea evaluarii individuale, directorii de proiecte vizualizeaza fisa concatenata cuprinzand toate comentariile si notele acordate de cei trei evaluatori. Acestia au posibilitatea de a –si exprima punctul de vedere fata de cele prezentate de evaluatori (contra-argumentatie);

–     evaluarea in panel: pentru stabilirea punctajelor finale, toate proiectele sunt prezentate si discutate in sedinta de panel. Raportul final de evaluare, ce va fi transmis directorului de proiect, este realizat de un raportor si va integra recomandarile rezultate in urma discutiilor din panel.

2. „Cum este posibil ca acelasi proiect sa fie notat, de doi evaluatori, cu peste 80 de puncte, iar al treilea evaluator cu 0 (zero) puncte?”:

–     procesul de evaluare este de tip peer-review;

–     notele acordate de expertii-evaluatori sunt argumentate, fiecare expert-evaluator avand libertatea sa acorde notele pe care le considera corespunzatoare si echitabile pentru propunerea evaluata;

–     pana in prezent, exista 4 proiecte care au o nota de 0 si in toate cele patru cazuri exista motivarea evaluatorului, iar lipsa notarii subliniaza faptul ca proiectele nu au sens; cele 4 note provin de la patru evaluatori diferiti, iar evaluatorii au un profil stiintific international de necontestat;

–  conform procedurii de evaluare aprobata prin pachetul de informatii, in cadrul etapei urmatoare, evaluarea in panel, vor fi analizate toate proiectele, atat din punctul de vedere al evaluatorilor cat si al comentariilor transmise de catre directorii de proiecte si se vor face recomandarile finale.

3. „Cum este posibil ca, atunci cand acest abuz flagrant al unui evaluator este semnalat de catre beneficiarul evaluarii, sa i se raspunda in bataie de joc, ca respectivul evaluator „are recunoastere internationala”?

–     raspunsul furnizat directorului de proiect prezinta situatia reala, reflectata de performanta stiintifica a evaluatorului;

–     in aceasta etapa de evaluare, aceea in care directorii de proiecte aveau posibilitatea de a comenta si argumenta sustinerea propunerii de proiect (nu este o etapa de contestatii), evaluarea nefiind finalizata, raspunsul transmis este singurul raspuns administrativ ce poate fi furnizat catre directorii de proiect, fara a afecta procedura legala de evaluare.

In situatia in care va sunt necesare alte informatii, ne aratam deschiderea in vederea transmiterii de informatii suplimentare, inclusiv sub forma unui interviu cu directorul UEFISCDI, domnul Adrian Curaj.

Facebook

Google

Twitter

Linkedin

Comments

comments