Engleză 
Română 
Care sunt domeniile în care țările avansate din UE vor să se distanțeze și mai mult
O Uniune Europeană „cu mai multe viteze” prinde contur, după ce liderii Germaniei, Franței, Italiei și Spaniei au pledat în acest sens luni, după o reuniune în patru, desfășurată la Palatul Versailles (Paris).
„Unitatea nu este uniformitate”, a declarat președintele francez, François Hollande, susținut de cancelarul german, Angela Merkel, și de premierii spaniol și italian, Mariano Rajoy și Paolo Gentiloni.
„Câteva țări ar putea merge mai repede și mai departe în domenii ca apărarea, zona euro, prin intermediul aprofundării Uniunii economice și monetare, ca armonizarea fiscală și socială, ca tineretul și cultura, fără ca restul să fie îndepărtate, dar fără ca altele să se poată opune”, a detaliat Hollande, citat de agențiile de presă internaționale.
Și Angela Merkel susține că europenii „trebuie să aibă curajul să accepte cu unele țări avansează mai repede decât altele”. „Trebuie să putem merge înainte. O Europă cu mai multe viteze este necesară, altfel probabil am rămâne blocați. Trebuie să fim mereu deschiși spre alții, nimeni nu trebuie exclus, dar nu trebuie forțată toată lumea să participe la orice proiect european. Dacă Europa nu se mai dezvoltă, atunci acest proiect al păcii ar putea ajunge să fie în pericol mai rapid decât s-ar aștepta cineva”, a afirmat cancelarul german, citată de Reuters.
Practic, aceasta înseamnă că joi, la reuniunea de la Bruxelles cu liderii tuturor statelor membre, cei patru vor pleda pentru adoptarea scenariului cu numărul 3, dintre cele cinci avansate de președintele Comisiei Europene, Jean Claude Junker, pentru evitarea disoluției Uniunii, după Brexit.
Conform acestui scenariu, statele care vor mai mult contribuie mai mult și una ori mai multe alianțe se pot configura în zone diferite zone politice.
Scenariul nr. 1 prevede continuarea actualei direcții, conform Declarației de la Bratislava.
Scenariul nr. 2 pune accentul pe dezvoltarea pieței unice.
Scenariul nr. 4 propune concentrarea pe rezultate mai bune în domenii esențiale, reducând eforturile în direcțiile care produc controverse ce tind să stagneze dezvoltarea.
Scenariul 5 ar însemna o centralizare a puterii, alocându-se Comisiei Europene, Parlamentului European și Consiliului European mai multe atribuții, resurse și putere decizională.
Vineri, statele Grupului Vișegrad – Cehia, Ungaria, Polonia și Slovacia – și-au anunțat opoziția cu scenariile 2-5 și susținerea deplină pentru funcționarea Uniunii Europene în sistemul actual.
O decizie se va lua pe 25 martie, în capitala Italiei, cu ocazia împlinirii a 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma.
Deși Merkel, Hollande, Rajoy și Gentiloni nu au acuzat pe nimeni, surse diplomatice au avertizat că scenariul Europei cu mai multe viteze este un semnal privind nemulțumirea față de țări estice și indică o tendință de separare efectivă, chiar dacă este prezentată ca o „integrare mai puternică”.
De altfel, președintele Franței, Francois Hollande, a acuzat țările est-europene că tratează Uniunea Europeană ca un bancomat. Ungaria și Polonia sunt acuzate de încălcări ale politicilor europene, în România se produc atacuri ale normelor democratice din partea puterii politice, iar țara noastră, alături de Cehia, Slovacia și Ungaria au votat împotriva sistemului de relocare a imigranților conform unor cote obligatorii.
„A venit momentul în care nu ne mai imaginăm că am putea face toți aceleași lucruri împreună”, a admis Jean-Claude Juncker în cursul conferinței pe tema „Europa: o viziune a viitorului”.
N.r.: La realizarea acestui articol au fost folosite știri difuzate de Mediafax și Agerpres.
