Un studiu difuzat de SBWire arată că, în anul 2011, numărul nou-născuților din România a fost cu 8% mai mic față de anul precedent, ajungându-se la un record negativ de natalitate, comparabil cu cel din 1930. Studiul pune acest rezultat pe seama modificării legislației care reglementează suportul material al statului pentru familiile cu copii.

Am solicitat Institutului Național de Statistică să ne prezinte datele disponibile privind  evoluția anuală a natalității, mortalității și a speranței de viață la naștere în România, în perioada 1983 – 2013.

Din informațiile puse de la dispoziție de INS se poate remarca faptul că, un record pozitiv de natalitate al ultimilor 30 de ani s-a înregistrat în anul 1987, când rata natalității a fost de 16,7 la mia de locuitori. Se mai poate observa cu rata natalității a scăzut aproape constant din 1989 și până în prezent, stabilizându-se cu o ușoară tendință de creștere între anii de creștere economică 2004 – 2009. Rata natalității se calculează conform formulei N/P x 1000, unde N este numărul născuților vii, iar P este populația. În prezent, rata natalității este printre cele mai scăzute din Europa, fiind aproape înjumătățită față de anul 1987. Dacă s-ar fi menținut la nivelul anului 1987, România ar fi fost campioană europeană la natalitate, Irlanda ocupând prima poziție, cu o rată a natalității de 15,8. Cele mai mici rate ale natalității se consemnează în Principatul Monaco (6,9) și Germania (8,4).

Rata mortalității a urmat o curbă inversă, crescătoare. Recordul pozitiv s-a consemnat în anul 1984 (10,3 decese la mia de locuitori), iar cel negativ în 1996 (12,7 decese la mia de locuitori). Din anul 2004 încoace, rata mortalității fluctuează între 11,7 și 12,1. În Uniunea Europeană, rata medie a mortalității a fost 9,6, în anul 2011, conform Eurostat. Rata mortalității se calculează conform formulei D/P x 1000, unde D este numărul decedaților, iar P este populația.

În privința speranței medii de viață la naștere nu există date pentru anii 80, dar, în 1990 era mai mică de 70 de ani, menținându-se astfel, până în anul 1999 inclusiv. De atunci, a crescut destul de accelerat, ajungând la 74,26 conform datelor disponibile pentru anul trecut. Cu toate acestea, România se situează sensibil sub speranța de viață medie din Uniunea Europeană – 80 de ani. Speranța medie de viață este sensibil mai mare în cazul femeilor (în UE, femeile trăiesc, în medie, 83 de ani, față de 77 de ani, bărbații).

Dacă luăm în considerare doar rata natalității și rata mortalității, românii trăiesc mai prost acum, decât în urmă cu 30 de ani. Dacă ne raportăm exclusiv la speranța de viață la naștere, trăim mai bine acum.

Facebook

Google

Twitter

Linkedin

Comments

comments