Engleză 
Română 
Cum se modifică legea insolvenței odată cu intrarea în vigoare a noului Cod Penal
Foto: finantistii.ro
Legea insolvenței se modifică de la 1 februarie, ca urmare a intrării în vigoare a noilor coduri Penal și de Procedură Penală. Specialiștii Casei de Insolvență Transilvania (CITR), liderul pieței de insolvență din România, analizează impactul modificărilor în desfășurarea procedurilor de insolvență.
„Schimbarea va avea un impact major asupra sistemului juridic ca întreg, influențând pe alocuri și domeniul insolvenței, chiar dacă nu într-o măsură atât de mare. Practic, vor fi amendate câteva dintre articolele Legii 85/2006 prin aceste noi coduri – în special art. 36 și art. 53”, a declarat Vasile Godîncă-Herlea, asociat coordonator al CITR.
Art. 36 din Legea 85/2006 prevedea că, în momentul deschiderii procedurii de insolvență, vor fi suspendate „toate acțiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită” formulate împotriva societății debitoare. Prin modificările aduse de cele două noi coduri, vor face excepție de la această suspendare cazurile de judecare a acțiunilor civile în cadrul proceselor penale.
Art. 53 din Legea 85/2006, în forma anterioară modificării, prevedea că toate bunurile înstrăinate de către administratorul judiciar/ lichidator în cadrul procedurii insolvenței sunt dobândite libere de sarcini de orice fel, cum ar fi ipoteci, garanții mobiliare de orice fel, inclusiv de măsurile asiguratorii instituite în cursul procesului penal. Prevederea era extrem de utilă, facilitând valorificările de active în cadrul procedurii. Modificarea vizează parțial textul, arătând că bunurile se dobândesc libere de sarcini, însă se exceptează măsurile asiguratorii sau cele preventive luate în cursul procesului penal. Asta înseamnă că cel care cumpără un bun pe care este pus un sechestru penal ar trebui să preia bunul cu acel sechestru, sau ca administratorul judiciar să obțină ridicarea lui de către organele penale. Cum ambele variante sunt puțin probabile, această modificare va însemna practic o blocare a vânzărilor cu efecte nefaste asupra procedurii de insolvență. Menționăm că prin blocarea la vânzare a acestor bunuri nu se asigură o recuperare efectivă a prejudiciului de către victimă, pentru că aceasta va avea același tratament la distribuiri, indiferent dacă există sau nu un sechestru. Prevederea este astfel inutilă din punctul de vedere al procesului penal, în schimb fiind de natură a îngreuna procedura insolvenței.
„Calitatea acestor două modificări este îndoielnică, în sensul în care ele nu rezonează deloc cu mecanismele procedurii de insolvență. Deși intenția este cu siguranță una bună – de a proteja posibilitatea de recuperare a prejudiciului părții civile într-un proces penal – în realitate efectul lor va fi unul de îngreunare a procedurilor de insolvență”, a adăugat Vasile Godîncă-Herlea.
O altă modificare este lista infracțiunilor săvârșite de organele de conducere, care anulează dreptul debitoarei de a mai propune un plan de reorganizare. De asemenea, noul Cod Penal abrogă o serie de infracțiuni din Legea insolvenței, urmând ca ele să fie reglementate în cadrul Codului. Este vorba în special de bancrută simplă (art. 240 noul Cod Penal), bancrută frauduloasă (art. 241 noul Cod Penal) și gestiune frauduloasă (art.242 alin. 2 noul Cod Penal).
