Povestea licuriciului dealer global de arme

Poate sunt lovit de scenarită, dar evoluțiile geopolitice recente se arată mai logic privite din perspectiva pe care sunt pe cale să v-o expun:

Premiza 1: Este ilogic să crești cheltuielile de apărare în timp de pace și de criză alimentară;

Premiza 2: Puternica industrie de apărare globală (în primul rând, cea americană, evident) caută soluții pentru a răsturna premiza 1.

Cum miracole există doar în povești, soluția idustriei de apărare este să fie război, nu pace. Sau, cel puțin să se creeze senzația unui război potențial, dacă nu iminent.

Prin urmare, industriașii din apărare se prezintă la președinții SUA și Rusiei și le propun schema care este în desfășurare. Ucraina este destabilizată artificial, Putin se alege cu noi hălci de teritoriu pentru Rusia din Ucraina, iar Obama le oferă industriașilor contracte de apărare grase în întreaga Europă, lovită brusc de spectrul unei dezlănțuiri a „cavalcadei roșii”. Iar ca bonus, își flexează mușchii în fața lui Putin, deviind atenția opiniei publice americane de la problemele economice pe care nu a știut să le rezolve în primul mandat și arată că nu le va rezolva nici până la finele celui de-al doilea mandat.

România își crește cheltuielile de apărare de șase ori (!), pentru a face față noului context… Asta înseamnă miliarde de euro smulși de la Sănătate, Educație, Cercetare… pentru achiziția de echipamente și tehnică militară preponderent americane.

Nu m-ar mira ca și vicepreședintele Rusiei, Dmitri Rogozin, să ia un comision la această afacere, pentru declarația sa cu bombardierul în care ar survola România…

Loading

Comments

comments