EXCLUSIV Ce poți face pentru ca o înmormântare să nu te îngroape financiar

administrația cimitirelor 1 administrația cimitirelor 2Se spune „cu o moarte toți suntem datori”. Dar s-ar putea spune și „după o moarte toți suntem datori”.

A devenit foarte mare riscul ca o întreagă familie să fie îngropată financiar, înglodată în datorii, în cazul decesului neașteptat al unui membru, fiindcă înmormântările tind să devină cea mai luxoasă călătorie a unui om pe acest pământ.

Statul oferă un ajutor de înmormântare în sumă de 2.298 lei rudelor (urmașilor) unei persoane decedate asigurate în sistemul public de pensii. Jumătate din această sumă este acordată la decesul aparținătorului (copilului) unui asigurat. Este acest ajutor suficient pentru organizarea de funeralii decente?

Conform Administrației cimitirelor și crematoriilor umane București, taxa MAXIMĂ pentru înhumare nu depășește 1.000 de lei, iar incinerarea e mai ieftină – maxim 600 de lei. Pe de o parte, însă, aceste taxe nu le includ pe cele obligatorii necesare obținerii avizelor în vederea înhumării / incinerării, nici taxa de transport a corpului persoanei decedate, nici coșciugul în care acesta este transportat / îngropat / incinerat. Pe de altă parte, vorbim strict de introducerea unui corp într-o groapă sau de incinerarea acestuia, nu de funeralii, care impun o mulțime de detalii costisitoare. O familie creștină de condiție medie va cheltui pe o înmormântare simplă, fără fast, între 10 și 15 mii de lei!

Revenind la ajutorul de înmormântare: banii se dau de la Casa de Pensii post-factum (după cheltuirea a cel puțin 2.300 de lei în vederea înmormântării) în baza certificatului de deces (care se obține de la Primărie – serviciul de stare civilă), a documentelor din care să reiasă gradul de rudenie cu persoana decedată (acte de identitate și certificate de naștere) și faptul că solicitantul a organizat înmormântarea, a dovezilor de cheltuire a banilor în scopul înmormântării (facturi, chitanțe) și a unei declarații pe propria răspundere cum că banii au fost folosiți pentru înmormântare (una dintre culmile birocrației românești: și dacă ai documente doveditoare, tot dai declarație pe propria răspundere!).

Certificatul de deces se obține dacă te prezinți cu un pomelnic de alte documente: certificat medical constatator al decesului, care se întocmește de medicul de familie sau alt medic competent; certificatul de naștere al persoanei decedate; actul de identitate al persoanei decedate; livretul militar al decedatului sau adeverința de recrutare, după caz, pentru persoanele supuse obligațiilor militare până vârsta de 60 de ani; actul de identitate al declarantului decesului; certificatul de îmbălsămare (este necesar chiar dacă îmbălsămarea nu se realizează). Dacă decesul a survenit în urma sinuciderii, a unui accident sau cauza decesului este una violentă sau suspectă, se solicită și o dovadă eliberată de poliție sau parchet din care să rezulte că incidentul a fost sesizat; în plus, pe certificatul medical constatator se va obține viza Procuraturii.

Așadar, birocrație cât-cuprinde, iar șansele de a încasa ajutorul de înmormântare în timp util sunt infime. Șansele acestea sunt practic nule în cazul în care decesul a survenit într-o zi de vineri sau sâmbătă, iar înmormântarea se face conform tradiției creștine, la 2-3 zile de la deces.

Dacă, așa cum e firesc, ca rudă a celui dispărut vrei să îți petreci timpul la căpătâiul acestuia și nu la cozi, după avize, te poți adresa unei firme de pompe funebre, care te va scuti de corvoadă. Însă, dacă angajezi prima firmă de pompe funebre care îți iese în cale și nu soliciți o ofertă de servicii, așa cum se întâmplă în majoritatea cazurilor, șansele să fii efectiv tapat de bani sunt mari. O prietenă care a avut, recent, un eveniment nefericit în familie, a cheltuit tot ajutorul de înmormântare pe obținerea certificatului de deces & avizul de înhumare + spălatul și îmbrăcatul persoanei decedate + transportul la capelă – servicii asigurate de firma de pompe funebre.

La o căutare pe internet, alegând primul rezultat găsit – o firmă de pompe funebre de lux, care are în portofoliu funeralii pentru mari personalități ale neamului, am aflat că aceasta are cinci pachete de servicii, cel mai ieftin de 590 de lei, iar cel mai scump 2.990 lei. Pachetul minimal include sicriu complet echipat, crucea de lemn pentru procesiune, transportul sicriului la domiciliu, transportul decedatului la cimitir sau capela și așezarea decedatului în sicriu. Iar pachetul mediu, de 1.790 de lei, include, pe lângă produsele și serviciile pachetului minimal, constatarea decesului, îmbălsămarea decedatului, toaletarea decedatului (spălat, îmbrăcat, bărbierit), manipularea decedatului la biserică sau capelă, obținerea actelor necesare pentru înmormântare (fără taxele aferente), 24 de batiste, 2 prosoape mari, 10 prosoape mici, o candelă, 4 lumânări pentru sicriu, doliu pentru toate persoanele participante, doliu pentru ușa domiciliului. Pachetul „Extra” (2.990 lei), un fel de „Ultra all inclusive” al pompelor funebre, mai include o coroană cu 50 de garoafe, 12 pachete alimentare (la alegere de post sau „de dulce”), două farfurii cu colivă, 1 set de 3 colaci (cap, prescura, arhanghel) și un coș cu ulei și vin; în plus, sicriul este echipat cu 4 mânere și are crucifix pe capac.

Prietena mea a mai achitat 1.890 de lei pentru un sicriu simplu (era al doilea cel mai ieftin din lista firmei de pompe funebre care s-a ocupat de funeralii), 190 de lei pentru cruce, 200 de lei pentru manipularea persoanei decedate, 380 de lei pentru îmbălsămare, 310 lei taxele plătite pentru obținerea avizelor, 290 de lei transportul de la capelă la cimitir, 200 de lei taxa de închiriere a capelei la biserică, 2.850 de lei pentru locul de veci într-un cimitir privat,  1.650 de lei pentru veselă, prosoape, batiste, dolii etc., 3.000 de lei pentru masa de după înmormântare la un restaurant (70 de persoane), 1.000 de lei coroane de flori și alte cheltuieli (preoți, manipulanți, gropari). Total: peste 14 mii de lei! Întâmplarea (o moștenire primită recent) face că avea la îndemână acești bani. Dar, se întreba și mă întreba: „Ce aș fi făcut dacă nu aveam banii ăștia?” (nu am avut răspunsul și asta m-a determinat să documentez articolul de față). Prietena mea este cadru didactic în învățământul de stat, soțul este jandarm, au doi copii. Persoana decedată este mama prietenei. A murit la 63 de ani, bucurându-se de pensie un an de zile. În 45 de ani de zile a dat statului contribuții de peste 400.000 de lei, în banii de azi. A încasat pensie sub 20.000 de lei (într-un an) și familia a primit ajutorul de deces de 2.298 de lei. 5% din suma „investită” a fost recuperată…

1,935 total views, 1 views today

Comments

comments