Engleză 
Română 
Ianukovici continuă să respingă asocierea Ucrainei la UE
UPDATE (2). Ianukovici continuă să respingă asocierea Ucrainei la UE
Liderii europeni nu au reușit să-l convingă pe Viktor Ianukovici, președintele Ucrainei, să semneze acordul de asociere cu UE, la finalul unei noi zile de negocieri. “Din nefericire, se pare că argumentele” în favoarea semnării “nu au ajuns la președinte”, Viktor Ianukovici, a declarat președinta lituaniană Dalia Grybauskaite.
“Până în prezent, pozițiile nu s-au schimbat”, a adăugat ea la finalul unei cine între șefii de stat și de guvern ai celor 28 de state UE și ai celor șase foste republici sovietice membre ale Parteneriatului oriental.
“Situația nu s-a schimbat fundamental” într-o săptămână “și sunt puține șanse” ca acordul să fie semnat vineri, a confirmat o sursă diplomatică.
“Statele membre au ascultat din nou argumentele președintelui ucrainean. Din nefericire, el nu vorbește de acord, sau de semnare, ci de problemele economice ale Ucrainei, a explicat Grybauskaite, care asigură președinția semestrială a UE.
“El vrea ca aceste probleme să fie rezolvate de UE și Rusia împreună”, a subliniat ea, în timp ce Ianukovici, care oscilează între Bruxelles și Moscova, a propus săptămâna trecută ca un acord de asociere cu UE să fie discutat în trei între Kiev, Bruxelles și Moscova. Această cerere a fost respinsă de UE, care susține caracterul bilateral al acordurilor sale de asociere.
Noile state membre din estul Europei “au explicat câ în decursul ultimilor 15 ani, au făcut progrese tocmai datorită acestui gen de acorduri” prealabile intrării lor în UE în 2004, a declarat președinta Lituaniei.
Menit să contribuie la modernizarea politică și economică a acestei țări cu 46 de milioane de locuitori, acordul include o secțiune comercială importantă care ar permite deschiderea unei vaste piețe europene.
Însă Kievul, care rămâne foarte dependent de Rusia pentru exporturile sale și livrările de gaz, a preferat să renunțe la acest acord, săptămâna trecută, în fața amenințărilor ruse.
Joi seară, după sosirea sa la Vilnius, Ianukovici a avut o întrevedere ce a durat mai bine de o oră, cu președintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, și al Comisiei, Jose Manuel Barroso, înainte de cină.
“Am slabe speranțe că vom reuși de data aceasta, însă ușa rămâne deschisă”, a declarat cancelarul german, Angela Merkel, care urmează să se întâlnească cu Ianukovici vineri dimineață înainte de reluarea lucrărilor summitului.
UE afirmă constant că acordul nu este “pe masă” doar în timpul summitului, ci că va rămâne disponibil și după, sugerând că ar putea fi încă semnat în următoarele luni, mai ales în timpul summitului UE-Ucraina prevăzut pentru februarie 2014. (MEDIAFAX)
UPDATE. Băsescu va susține, în numele României, acceptarea de către UE a oricăror concesii cerute de Ianukovici
Președintele Traian Băsescu a declarat, joi, înainte de plecarea la Vilnius, că România susține ridicarea oricărei rezerve care este în afara condițiilor tehnice pentru a permite Ucrainei să semneze acordurile cu UE, dacă președintele Viktor Ianukovici va dori acest lucru.
El a menționat că în cursul zilei de joi, înainte de întâlnirea informală la care vor participa statele membre UE și cele din Parteneriatul Estic, s-a convenit să aibă loc o reuniune în formatul Consiliului European pentru “calibrarea pozițiilor” privind Ucraina.
“Ieri s-a stabilit ca, înainte de întâlnirea informală din această seară la care să participe statele membre UE și statele din Parteneriatul Estic, 28 plus 6, să aibă loc un Consiliu European, cu o oră înainte, pentru calibrarea pozițiilor legat de Ucraina, în așa fel încât în summitul de mâine toate statele UE să vorbească aceeași limbă”, a spus Băsescu, citat de Mediafax.
“În ceea ce ne privește, plecând de la premisa că Ucraina a îndeplinit toate condițiile tehnice pentru a semna acordul de asociere și acordul de liber schimb cu UE și având în vedere poziția Iuliei Timoșenko, care a cerut în mod expres să nu se mai ridice condiția ca domnia sa să fie eliberată și tratată într-un spital din Germania, deci având în vedere aceste realități, România susține ridicarea oricărei rezerve care este în afara condițiilor tehnice pentru a permite Ucrainei să semneze, dacă președintele Ianukovici va dori acest lucru”, a adăugat Băsescu.
Azi s-a deschis la Vilnius summitul dintre Uniunea Europeană și șase republici foste sovietice. Reuniunea este umbrită de refuzul Ucrainei de a semna un acord de asociere cu UE. La Vilnius vor fi, totuși, parafate două Acorduri de Asociere, cu Georgia și Moldova. Potrivit Mediafax, semnarea definitivă a acestor acorduri este așteptată după câteva luni, chiar după un an de la parafare. Pe lângă acestea, vor fi semnate câteva acorduri de anvergură mai mică, între care un acord cu Azerbaidjanul privind facilitarea vizelor.
După mai multe luni de tratative între Bruxelles și Kiev pentru rezolvarea cazului opozantei încarcerate Iulia Timoșenko, surpriza a venit din partea ucrainienilor care au decis săptămâna trecută să le închidă ușa în nas europenilor, sub presiunea Rusiei. Din această cauză, opoziția proeuropeană organizează la Kiev manifestații masive care amintesc de „revoluția portocalie” din 2004.
Premierul Ucrainei Mikola Azarov a afirmat miercuri că procesul de negociere continuă, dar că președintele Viktor Ianukovici a avertizat cu o zi înainte că Ucraina așteaptă condiții mai bune pentru a semna acest acord. Președintele ucrainean va fi prezent la Vilnius pentru a se explica în fața omologilor săi europeni. O sursă europeană subliniază că cei 28 de șefi de stat și de guvern vor să afle mai multe despre intențiile reale ale lui Ianukovici.
Chiar dacă Bruxelles-ul a ridicat tonul împotriva Moscovei denunțând presiunile Moscovei, UE este criticată pentru modul în care a negociat cu Ucraina, concentrându-se pe cazul Iulia Timoșenko în detrimentul politicii de șantaj și de presiune exercitată asupra Kievului de Moscova, conform declarației președintelui Poloniei, Bronislaw Komorowski. De asemenea, unii îi reproșează că nu a oferit Ucrainei și altor țări din cadrul Parteneriatului Estic o clară perspectivă de integrare europeană, precum a fost cazul țărilor din Est în urmă cu 20 de ani după căderea Zidului Berlinului.
Autor: George SPIRIDON
