Analistul Gunter Deuber

Cu o creștere economică de 2,2% în primul trimestru din 2013, România are una din cele mai performante economii din UE, iar o expansiune economică de cel puțin 2% în 2013 pare realizabilă și va face din această țară un performer în rândul colegilor din regiune, a arătat analistul Raiffeisen Bank International, Gunter Deuber, pe un blog din ‘Financial Times’.

Exporturile au crescut cu 4,6% în primul trimestru iar o creștere de 3-4% pentru acest an pare posibilă. Producția industrială a crescut cu 4,7% în perioada ianuarie-martie 2013, sectoare precum transporturile, echipamentele electrice și cel al produselor chimice înregistrând creșteri de până la 10%. Producția agricolă ar putea avansa cu aproximativ 4-5% în 2013, după un declin dezastruos de 22% consemnat anul trecut în termeni de volum.

Potrivit analistului, întărirea exporturilor, combinată cu un declin de 0,3% al consumului gospodăriilor a ajutat România să obțină excedent de cont curent în primul trimestru, un lucru nou pentru România.

În plus, România începe să-și revină, prin restabilirea stabilității macroeconomice.

Deficitul bugetar, care a fost de 9% din PIB în 2009, a scăzut la 2,9% din PIB în 2012. Pentru 2013, un deficit sub 3% din PIB pare realizabil. Și, prin reducerea datoriei publice sub 40% din PIB, România a ieșit din procedura de deficit excesiv în iunie.

Cheltuielile în sectorul public, cifrate la aproximativ 36% din PIB, sunt de asemenea solide comparativ cu alte state europene sau economii emergente. România a reușit una din cele mai puternice ajustări ale contului curent din statele UE în ultimii ani. În 2007, deficitul de cont curent a atins 13,4% din PIB. Anul acesta, având în vedere surplusul din primul trimestru, un deficit sub 3% din PIB pare realizabil.

Acești factori, alături de o solvabilitatea și lichiditate solide, sunt reflectați pe piețele de obligațiuni. Spread-ul dintre randamentele obligațiunilor guvernamentale românești și cele germane este de doar 230-330 puncte de bază.

Dar piețele financiare nu reprezintă întotdeauna cel mai bun ghid al situației economiei unei țări. În prezent, FMI laudă România, dar trebuie să vedem contextul: FMI are nevoie de povești de succes și de aceea sprijină țara. Dar economia României încă nu a depășit momentele dificile iar realizările sale trebuie puse în context, notează Deuber.

În primul rând, economia a înregistrat un declin de aproape 8% în 2009 și 2010. O redresare modestă înseamnă că nivelul înregistrat înaintea crizei ar putea fi obținut doar anul viitor. O contribuție semnificativă în actuala redresare vine din agricultură, care ar trebui să ajute la menținerea unei inflații scăzute și la îmbunătățirea încrederii consumatorilor. Dar este greu să obții recolte bune doi ani la rând, comentează autorul articolului.

La fel de important, succesul pe piețele de export nu este simțit și la nivelul străzii. În 2009 și 2010, consumul gospodăriilor a scăzut cu peste 10% iar în primul trimestru din acest an atât consumul cât și investițiile au fost în scădere. În condițiile în care avansul consumului gospodăriilor a rămas la doar 1% în 2011 și 2012, va fi nevoie de un deceniu pentru ca familiile să revină la cheltuielile de dinaintea crizei. Pe de altă parte, românii au cumpărat aproximativ 25.000 de mașini noi pe lună în 2008. Azi, se cumpără doar 5.000 de automobile lunar. Prețul apartamentelor în București este cu 40-60% sub nivelul din 2008, construcțiile au înregistrat o scădere de aproape o treime în 2009 și 2010 iar în primul trimestru declinul a fost de 4,1%. Ținând cont de aceste slăbiciuni, nu este o surpriză că sectoarele care depind de piața internă sunt într-o situație dificilă.

Rata insolvabilității în rândul întreprinderilor mici și mijlocii este printre cele mai ridicate din Europa Centrală. Sectorul bancar a raportat o rentabilitate a capitalului propriu (ROE) negativă din 2010 în 2012, iar rata creditelor neperformante a ajuns la 19% din totalul împrumuturilor.

Drept răspuns la cererea internă scăzută, Guvernul a redus TVA la pâine de la 24% la 9% de la 1 septembrie. Veniturile pierdute în urma acestei măsuri vor fi probabil recuperate din majorarea accizelor la alcool și bunuri de lux.

Astfel de măsuri ar trebui să fie de ajutor, dar ce se poate spune despre ambițiosul program de privatizare cerut de FMI în precedentul acord? Foarte puține lucruri s-au întâmplat de la vânzarea unei participații de 15% în Transgaz anul acesta.

Șovăiala în accelerarea privatizărilor este de înțeles: orice restructurare a marilor companii de stat va duce la o pierdere semnificativă de locuri de muncă. Deja populația este sătulă de măsurile de austeritate iar concedierile masive ar putea provoca proteste pe scară largă.

În următoarele 6-12 luni, Guvernul trebuie să-și arate angajamentul spre reforme structurale ambițioase și consistente. FMI va face probabil presiuni pe acest subiect și este o veste bună încheierea unui nou acord cu FMI.

Ca rezultat, analiștii sunt optimiști cu privire la piața bursieră din România. Acordul cu FMI și CE ar trebui să inducă încredere investitorilor și să susțină restructurarea companiilor, vânzarea de active și ofertele publice inițiale.

Desigur, România s-ar putea împiedica. Reechilibrarea macroeconomică din ultimii ani este suficientă pentru a avea o creștere de 1,5-2,5 dar nu va fi suficientă pentru a îndeplini așteptările pe termen lung ale românilor, mai arată autorul citat.

Facebook

Google

Twitter

Linkedin

Comments

comments