EXCLUSIV. Consiliul Concurenței aplică analiza matematică la sancționarea unor companii. VIDEO

Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței Foto: Oana Pavelescu, Select News

Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței
Foto: Oana Pavelescu, Select News

Conform premierului Victor Ponta, planuri de încasări la Buget ar fi fost depășit în luna iulie a acestui an. Despre august, primul ministru nu a mai vorbit, semn că situația nu este la fel de bună. Oricum, România are un parcurs îndelungat până să ajungă la media încasărilor din statele europene (45% din PIB, spre deosebire de circa 34%, în România). Diferența se regăsește în diverse forme de evaziune și în incapacitatea autorităților statului de a le depista și sancționa.

Autoritățile au un tablou destul de clar al evaziunii și, în foarte multe cazuri, știu cu precizie unde se produce aceasta. De ce nu acționează, atunci, în consecință?

Sunt mai multe răspunsuri:

1. Sunt interese (evident ilegitime) care trebuie protejate. Discutăm, așadar, de participare sau complicitate la criminalitatea economică.

2. Sunt portițe legislative, unele lăsate acolo special pentru ca cei avizați să profite de ele.

3. Dotările (de resurse umane, de echipamente etc.) sunt insuficiente.

4. Evazioniștii sunt mai bine dotați, din toate punctele de vedere, acționează cu acoperire și se blindează juridic. Astfel, chiar și atunci când reprezentanții mai zeloși ai unei autorități le dau de furcă, reușesc să scape de sancțiuni în Justiție, beneficiind, în special, de portițele legislative pomenite mai sus.

Din aceste motive, autoritățile ajung foarte rar să demaște și să sancționeze ireproșabil marii evazioniști. De cele mai multe ori, se acționează la pont, livrat de concurență, cu tot cu probele necesare.

Spre finalul interviului acordat Select News, l-am întrebat pe Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, cum se procedează în situațiile în care, în urma controalelor efectuate, este clar pentru oricine că s-au depistat ilegalități, însă nu s-au găsit probele materiale, precum sunt înscrisurile, care să certifice acuzațiile în fața oricărei instanțe. Surprinzător, Chirițoiu a dezvăluit că, în ultimii ani, Consiliul Concurenței a devenit mai „aventuros”, aplicând sancțiuni și în absența probelor irefutabile, acolo unde, prin analiză matematică și determinare probabilistică, s-a putut concluziona că este aproape exclusă nevinovăția companiilor în cauză.

„Sunt unele licitații care par extrem de clar aranjamente, cu lotizări – împărțiri foarte clare. Vezi cum unul câștigă un lot, altul câștigă alt lot și îți dau senzația că nu se bat între ei. Dacă n-ai dovezi că au vorbit între ei, că au schimbat mesaje, e o zonă gri, ești pe muchie. Am avut un caz în care n-am dat sancțiune, într-o situație de genul acesta, când, la prima vedere, pare că ilegalitatea îți sare în ochi. Avem, însă, și situații în care, prin analiză matematică, prin alte instrumente, credem că putem suplini lipsa probelor directe. Dar e o zonă nouă pentru noi. Până acum câțiva ani sancționam doar acolo unde găseam, cum ar zice englezul, the smoking gun, (o probă materială indubitabilă – n.r.), adică un email, o hârtie, ceva… Dar acum, mai ales pe zonele de licitații, începem să fim mai aventuroși. Am avut un caz în care nu aveam dovada comunicării între companii, dar aveau același reprezentant*. Și-atunci am zis că omul ăla nu poate fi schizofrenic. Dacă reprezintă trei companii, nu pot să cred că doar i-a dictat unul la telefon, el a pus o ofertă, la altă licitație a făcut pentru altă firmă ofertă, ăia n-au știut nimic unii de alții și a fost o simplă întâmplare că nu s-au bătut unii cu alții, deși puteau să o facă și o făcuseră în trecut, a fost o simplă întâmplare și nu a existat nicio comunicare directă între ei. Acolo am dat o amendă și, până acum a ținut, adică am câștigat la Curtea de Apel,  să vedem ce va zice Înalta Curte. Mai avem o licitație** în care iar ne-am bazat pe similitudini între ofertele lor. N-aveam dovada comunicării, dar similitudinile au fost suficiente cât să dăm amendă. Ca principiu, aplicăm logica din penal: dacă avem unele dubii, nu sancționăm. Amendăm doar dacă avem convingerea că e încălcare a legii, unde coincidențele sunt prea mari și departamentul nostru de statistică ne spune că e infimă probabilitatea să nu existe coordonare între companii. Inovăm pe măsură ce avansăm și sperăm ca instanțele să fie de acord cu noi, să fie la fel de inovative”, spune Chirițoiu.

 

Detaliile celor două cazuri pomenite de Bogdan Chirițoiu, în care s-a aplicat analiza matematică în determinarea vinovăției companiilor sancționate (sursa: comunicate ale Biroului de Presă al Consiliului Concurenței).

*

Consiliul Concurenței a sancționat patru companii cu o amendă în valoare totală de 12.487.017 lei (aprox. 2,8 milioane euro) pentru trucarea unor licitațiiorganizate de Ministerul Apărării Naționale.

Sancțiunile au fost aplicate în cadrul investigației, declanșate din oficiu, privind practica concertată a companiilor de a truca licitațiile pentru achiziția produselor din gama “armament de infanterie” și „aparatură optică” aferentă, în perioada 2005-2007, astfel:

–       S.C. Transcarpat Sportours International S.R.L. din România- 142.167 lei (32.020 Euro).

–       J.P. Sauer & Sohn GmbHdin Germania – 7.063.650 lei (1.590.912 Euro)

–       San Swiss Arms AG din Elveția – 2.860.900 lei (644.347 Euro).

–       Brugger & Thomet AGdin Elveția – 2.420.300 lei (545.113 Euro).

Consiliul Concurenței a constatat că S.C. Transcarpat Sportours International S.R.L. a fost împternicit de J.P. Sauer & Sohn GmbH,San Swiss Arms AG și Brugger & Thomet AG să le reprezinte la licitații și a a elaborat ofertele pentru fiecare companie. În acest fel, au fost împârțite portofoliile de produse, astfel încât cele trei companii nu s-au mai concurat, deși exista această posibilitate.

„Practic, S.C. Transcarpat a avut acces la informații sensibile și a elaborat ofertele în așa fel încât să maximizeze șansele de câștig pentru fiecare companie. Un astfel de comportament contravine atât prevederilor legislației românești în domeniul concurenței, cât și prevederilor Tratatului de Funcționare a Comunității Europene” a declarat domnul Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.

Conform legislației în domeniul concurenței, practicile concertate reprezintă toate acele forme de coordonare care, fără să ajungă la stadiul în care să poată fi numite înțelegeri, reprezintă tot o formă de cooperare între companii care limitează sau elimină concurența.

 

**

Consiliul Concurenței a sancționat cinci companii cu o amendă în valoare totală de 3.010.705 lei (aproximativ 663.326 euro) pentru trucarea unei licitații organizate de C.N.A.D.N.R.

Sancțiunile au fost aplicate în cadrul investigației privind o posibilă înțelegerepentru atribuirea contractului „Lucrări de marcaje rutiere, longitudinale, transversale și diverse pe drumurile naționale din administrarea C.N.A.D.N.R. S.A.”, astfel:

  • S.C. Plastidrum S.R.L. – 1.564.619,35 lei;
  • S.C. Signature Semnalizare S.R.L. -11.573,35 lei;
  • S.C. Swarco România S.R.L. -33.012,00 lei;
  • Swarco Heoscont Strassenmarkierung GmbH din Austria – 1.192.167,46 lei;
  • Eleftherios Kokkinakis LTD din Grecia- 209.333,45 lei.

Cele cinci companii au participat la licitație în cadrul unor asocieri: Asocierea Plastidrum (S.C. Plastidrum S.R.L., S.C. Signature Semnalizare S.R.L.) și Asocierea Swarco (S.C. Swarco România S.R.L., Swarco Heoscont Strassenmarkierung GmbH – Austria, Eleftherios Kokkinakis LTD – Grecia). Înțelegerea anticoncurențială s-a realizat între cele două asocieri și a constat în coordonarea modului de acțiune la procedura de achiziție publică, astfel încât Asocierea Plastridrum să câștige licitațiile, iar Asocierea Swarco să asigure numărul minim, de doi participanți, necesar în cazul procedurii de licitație deschisă.

Cele două asocieri s-au înțeles asupra ofertelor pentru lotul 2 – Craiova și lotul 6 – Iași: Asocierea Plastidrum și-a adjudecat contractele, iar apoi le-a cesionat către Asocierea Swarco. Înțelegerile de acest tip denaturează concurența în cadrul procedurii de achiziție publică și conduc la o creștere a prețurilor în detrimentul autorității contractante” a declarat domnul Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.

Legea concurenței (nr. 21/1996) interzice orice înțelegeri exprese sau tacite între agenții economici ori asociațiile de agenți economici, care au ca obiect sau au ca efect denaturarea concurenței, în special cele care urmăresc participarea, în mod concertat, cu oferte trucate la licitații sau la orice alte forme de concurs de oferte.

 

Citește și:

EXCLUSIV. Bogdan Chirițoiu, șeful Concurenței: „Am permis dezorganizarea activității companiilor concurente prin racolarea de personal” VIDEO.

EXCLUSIV. E oficial: inspectorii de concurență propun sancționarea agențiilor de publicitate. VIDEO

Loading

Comments

comments