Reuniunea G20 de la Sankt Petersburg a început sub semnul divizării asupra chestiunii siriene
Liderii țărilor G20 nu au putut decât să constate joi la Sankt Petersburg diviziunile lor asupra unei eventuale intervenții militare în Siria, cristalizate în jurul tensiunilor dintre Barack Obama și Vladimir Putin, notează AFP.
Șeful guvernului italian Enrico Letta, a cărui țară respinge orice acțiune militară fără mandat ONU, a afirmat pe Twitter că dineul “a confirmat diviziunile în legătură cu Siria”.
Cel mai mic numitor comun constatat de liderii G20 este simpla condamnare a folosirii armelor chimice.
Statele Unite și aliații lor, dintre care Franța, acuză regimul lui Bashar al-Assad de a fi ucis cu aceste arme sute de civili la 21 august. Dar pentru adversarii oricărei intervenții, în frunte cu Rusia, rebelii de asemenea le-ar folosi. ” Există chiar o condamnare generală a folosirii armelor chimice”, potrivit unei surse diplomatice franceze .
“Problema pentru unii este de a ști cine a utilizat aceste arme chimice. Putin nu răspunde. El spune: +unii sau alții și fără îndoială unii și alții+”, potrivit acestei surse.
Vladimir Putin, care sprijină puternic Damascul, a decis să transforme această masă, care s-a terminat în jurul orei 1.00 locale dimineață /21.00 GMT/ într-o tribună deschisă pe tema crizei siriene, unde fiecare și-a exprimat părerea, dar fără ca neapărat să fie cu toții de acord.
Războiul din Siria a zdrobit temele economice de obicei discutate în cadrul G20, mai notează AFP. “Atmosfera a fost concentrată dar nu tensionată”, potrivit sursei franceze.
Timp de mai multe zile, tensiunea dintre Statele Unite și Rusia este în creștere, cu amenințări de escaladare militară și refuzuri diplomatice, în ciuda cordialității forțate a unei strângeri de mână oficiale la Sankt Petersburg .
Într-o întâlnire la Sankt Petersburg cu primul ministru japonez Shinzo Abe, Obama și-a exprimat speranța că liderii mondiali recunosc “că utilizarea armelor chimice în Siria nu este numai o tragedie dar și o încălcare a dreptului internațional ce ar trebui reglementată”.
Președintele francez Francois Hollande, de asemenea partizan al unei intervenții, a discutat în special cu primul ministru turc Recep Tayyip Erdogan, la fel de favorabil opțiunii militare și ale cărui trupe își întăresc prezența la granița cu Siria, potrivit presei turce.
Un alt oponent la ONU al unei operațiuni militare, China, a considerat joi că “situația actuală arată că soluția politică este singura cale” de a reglementa criza.
Tensiunea crește odată ce se apropie 9 septembrie, data oficială a întoarcerii parlamentarilor americani care vor fi chemați să voteze pentru sau împotriva loviturilor americane.
De la Sankt Petersburg, Barack Obama a continuat joi să exercite presiuni asupra aleșilor pentru a obține sprijinul lor, dar partida se anunță strânsă, până acolo încât președintele și-a anulat o deplasare planificată luni pentru a apăra politic intervenția.
Tot în aceeași zi, 9 septembrie, șeful diplomației siriene Walid Mouallem se va afla la aliatul său rus, la Moscova.
Dar Obama nu poate conta pe aliații săi europeni uniți, deoarece numai Francois Hollande este astăzi gata să lovească Damascul.
Germania, în special, consideră că “acest război trebuie să se termine și aceasta nu se va face decât politic”, potrivit cancelarului Angela Merkel, care asigură că țara sa “nu se va asocia în niciun caz la o acțiune militară”.
Miniștrii afacerilor externe din țările UE se vor întâlni vineri și sâmbătă la Vilnius pentru a încerca să găsească o poziție comună.