Engleză 
Română 
Un kilometru de autostradă în România costă de trei ori mai mult decât în Bulgaria
Foto: Oana Pavelescu/Select News
Prețul unui kilometru de autostradă în România este de trei ori mai mare decât în Bulgaria, potrivit unui raport al Consiliului Concurenței (CC) pentru piața lucrărilor de construcții de drumuri și autostrăzi, dat miercuri publicității.
În urma prelucrării datelor și informațiilor puse la dispoziție de CNADNR, în România, prețul mediu al unui kilometru de autostradă construit în zona de șes este de 23,34 milioane lei/km, iar cel al unui kilometru de autostradă construit în zona de deal este de 20,87 milioane lei/km, ambele peste nivelul standardelor de cost.
“În cadrul analizei s-a constatat o variație semnificativă a prețurilor medii pe kilometrul de autostradă. Spre exemplu, la zonă de șes, în România, prețurile au variat în intervalul 2,68 milioane de euro (tronsonul Fetești – Cernavodă) și 11,61 milioane de euro (varianta de ocolire Pitești), în Bulgaria între 2 milioane de euro (tronsonul Tracia – Nova Zagora – Yambol) și 2,8 milioane de euro (Hemus – Sofia și Yana), iar în Polonia între 4,6 milioane de euro (Zgorzelec – Krzyżowa) și 12,4 milioane de euro (Zgorzelec – Krzyżowa)”, relevă datele raportului.
Prin urmare, conform CC, în România, variația prețului mediu pentru un kilometru de autostradă construit în aceeași formă de relief este cea mai mare (45,86%), față de Polonia (36,42%) și Bulgaria (14,22%). Comparativ cu Bulgaria, prețul mediu/kilometru de autostradă construit în zonă de șes este de aproape trei ori mai mare.
În urma anchetei sectoriale privind piața lucrărilor de construcții de drumuri și autostrăzi, Consiliul Concurenței recomandă autorităților contractante să evite încheierea de acte adiționale la contractele inițiale, întrucât a constatat că există situații în care, prin semnarea acestui tip de documente, câștigătorul licitației (cel care oferă cel mai mic preț) negociază direct cu autoritatea contractantă o nouă valoare a lucrării. Această valoare poate deveni mai mare decât cea a ofertelor depuse inițial de concurenții săi, a explicat Consiliul Concurenței.
Potrivit sursei citate, în perioada iunie 2010 – iunie 2011, pentru 96 de contracte de execuție de lucrări de construcții de drumuri și de servicii, au fost încheiate 203 de acte adiționale, din care 23 au fost modificate din punct de vedere al valorii contractelor.
Din cele 23 de contracte cu valoare modificată, pentru opt contracte valoarea inițială a fost mărită cu aproape 50%, pentru alte opt contracte valoarea inițială a crescut între 10% – 30%, iar două contracte de lucrări au suferit modificări de peste 50% din valoarea inițială.
Această situație nu este o caracteristică doar a pieței românești. Conform unui raport al Curții Europene de Conturi privind lucrările de infrastructură derulate din fonduri comunitare în Germania, Grecia, Polonia și Spania în perioada 2000 – 2013, costurile a 46% din proiectele auditate au crescut cu peste 20% în timpul execuției lucrării.
Analiza realizată de Consiliul Concurenței indică faptul că piața lucrărilor de construcții de drumuri este o piață slab concentrată, pe aceasta fiind active aproximativ 640 de companii.
“Asocierile între companii în vederea participării la licitații, precum și prezența unei companii în două sau mai multe asocieri, pentru a participa la licitații ce se desfășoară în același timp, sunt frecvente și reprezintă caracteristici ale acestei piețe. Deși legale conform legislației privind achizițiile publice, din punct de vedere al concurenței acestea creează suspiciuni privind schimbul de informații sensibile între participanți și limitează posibilitatea părților de a concura una cu cealaltă sau cu terți în calitate de companii independente’, mai precizează raportul.
În vederea asigurării unei concurențe reale în cadrul unei licitații, Consiliul Concurenței consideră necesară limitarea interacțiunii între ofertanți și evitarea organizării simultane a licitațiilor cu același obiect (așa cum s-a întâmplat în cazul celor șase licitații corespunzătoare celor șase sectoare organizate de Consiliul General al Municipiului București pentru atribuirea contractelor-cadru de asfaltare a străzilor).
Pe de altă parte, implicarea companiilor în mai multe contracte de lucrări de construcții de drumuri în același timp, fără a dispune în mod real de resursele necesare, poate conduce la disfuncționalități ale pieței, prin întârzieri în executarea lucrărilor și implicit, creșterea costurilor acestora.
Studiul autorității de concurență arată că termenele de execuție a lucrărilor din România au fost depășite la majoritatea tronsoanelor de autostradă cu mai mult de 12 luni. Conform aceluiași raport al Curții Europene de Conturi, proiectele de infrastructură derulate în țările incluse în analiză au înregistrat depășiri de termen, în medie cu nouă luni, ceea ce reprezintă 41% din termenul planificat inițial.
În perioada 2007 – 2011, marja medie a profitului obținut în sector a fost de 7%, respectiv de aproximativ 8% pentru constructorii români, și de 4% pentru cei străini.
Raportul Consiliului Concurenței menționează faptul că, deși obligatorie, publicarea în anunțurile de participare a valorii estimate a contractelor de lucrări de construcții de drumuri poate influența/afecta formarea prețului. Cunoașterea acestora poate conduce la elaborarea unor oferte financiare care nu reflectă costurile reale și performanțele economice ale companiilor, ci tind să se alinieze la aceste valori estimate.
În cazul companiilor care sunt deținute de autorități locale, Consiliul Concurenței va colabora cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice în vederea analizării modului în care acestor companii le sunt încredințate contracte publice, din perspectiva respectării regulilor de concurență și ajutor de stat.
În contextul demersurilor pentru divizarea CNADNR și constituirea a două noi companii naționale, Consiliul Concurenței recomandă inițiatorului actului normativ să delimiteze clar activitățile ce au caracter de serviciu de interes economic general de cele cu caracter comercial, cât și sursele de finanțare pentru cele două categorii de activități.
În cadrul anchetei sectoriale pe piața lucrărilor de construcții de drumuri și autostrăzi din România, Consiliul Concurenței a solicitat informații atât companiilor din sector, cât și administratorilor rețelei de drumuri publice.
În urma acesteia, au fost inițiate patru investigații privind posibile înțelegeri anticoncurențiale de tip cartel (extracția/prelucrarea și comercializarea de agregate minerale de balastieră, participarea cu oferte trucate la licitațiile organizate de DRDP Craiova, împărțirea pieței între unele companii active pe piața lucrărilor de construcții de drumuri aflate în administrarea DRDP Brașov, respectiv DRDP Timișoara), ce se află în prezent în derulare.
