Engleză 
Română 
EXCLUSIV. MAE despre cazul Cândea: „termenul de persona non-grata este utilizat de ministerul azer al Afacerilor Externe în mod impropriu”
La începutul lunii august, Azerbaidjanul l-a inclus pe jurnalistul Ștefan Cândea, alături de colegul său, fotoreporterul Petruț Călinescu, pe o listă de 335 de cetățeni străini declarate persona non grata, pe motiv că, în 2010, au vizitat enclava secesionistă Nagorno-Karabah, populată majoritar de armeni și nerecunoscută de Azerbaidjan. Și poetul Marius Chelaru, care a participat la un festival internațional de poezie, organizat în 2012, în Nagorno-Karabah, a fost inclus pe listă. Cei trei se se află într-o companie selectă, din care face parte, de pildă, soprana spaniolă Montserrat Caballé.
Ștefan Cândea, cunoscut jurnalist român de investigații, a realizat o anchetă amplă despre afacerile familiei președintelui Azerbaidjanului, Ilham Aliyev.Ancheta a fost publicată (în limba engleză) în aprilie 2013, de International Consortium of Investigative Journalists și probează leagăturile dintre miliardarul Hassan Gozal, beneficiarul unor contracte de miliarde de dolari în Azerbaidjan, în domeniul construcțiilor, și familia lui Aliyev, prin intermediul unor offshore-uri.
Considerând că există o legătură directă între acțiunea împotriva lui Cândea și investigația sa, fiind un act de cenzură a presei, am decis să protestăm. Protestul ar fi trebuit să se materializeze printr-o scrisoare adresată Ambasadei Azerbaidjanului la București, pe data de 15 august. Am amânat trimiterea scrisorii, în așteptarea unui răspuns din partea Ministerului Român al Afacerilor Externe, la întrebările prin care am încercat să clarificăm statutul celor trei cetățeni români.
Răspunsul l-am primit abia ieri. Probabil, MAE a așteptat ca, mai întâi, să fie instalat noul ambasador al Azerbaidjanului, care și-a prezentat, oficial, în urmă cu trei zile, copiile scrisorilor de acreditare.
Între timp, am discutat cu Ștefan Cândea, care ne-a comunicat că înțelege demersul nostru, dar nu dorește să se implice în susținerea acestuia. Iar Ioana Avădani, director executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent, spune că organizația nu se implică în susținerea lui Ștefan Cândea, întrucât acesta nu a solicitat ajutor.
Din răspunsul MAE reiese că Azerbaidjanul confundă termenul de persona non grata, care se aplică exclusiv în cazul diplomaților, cu cel de indezirabil, care se poate aplica oricărui cetățean străin. În esență, însă, cei doi termeni reprezintă același lucru – faptul că persoanele respective nu mai pot călători în Azerbaidjan.
Pe de altă parte, MAE precizează că cei trei cetățeni români erau avizați în privința riscului pe care și-l asumă călătorind, fără acceptul special al autorităților azere, în regiunea Nagorno-Karabah.
Având în vedere toate aceste aspecte, precum și răspunsul mult sub așteptări la apelul nostru către cititori, pe care i-am invitat să se implice în protestul pe care l-am inițiat, am decis să nu mai expediem scrisoarea de protest, considerând că demersul nu ar avea nicio utilitate. Ne cerem scuze cititorilor care ne-au scris, anunțându-și suportul.
Iată, în continuare, întrebările adresate MAE și răspunsurile primite.
1. Poate Azerbaidjanul interpreta în sens diferit prevederile Convenției și, pe cale de consecință, poate aplica statutul de persona non grata și persoanelor care nu fac parte din corpul diplomatic?
Conform Convenției de la Viena privind relațiile diplomatice și Convenției de la Viena privind relațiile consulare, pot fi declarați „persona non grata” membrii personalului diplomatic, respectiv consular. În cazul evocat, termenul de „persona non-grata” este utilizat de ministerul azer al Afacerilor Externe în mod impropriu, semnificând în acest caz decizia autorităților din Azerbaidjan de a nu mai permite intrarea în țară a persoanelor respective. Subliniem că, în virtutea suveranității asupra teritoriului național, statele au posibilitatea de a refuza să permită accesul, pe teritoriul propriu, al unor cetățeni străini, considerați, pentru diverse rațiuni, indezirabili.
2. A primit România o notificare din partea Azerbaidjanului referitor la decizia care îi privește ce cei trei cetățeni români?
România nu a primit o comunicare oficială distinctă din partea Azerbaidjanului referitor la decizia care îi privește ce cei trei cetățeni români. Numele lor a apărut pe o listă de peste 300 persoane, publicată pe site-ul ministerului azer al Afacerilor Externe.
3. În opinia MAE, cei trei cetățeni români au violat suveranitatea și integritatea teritorială a Azerbaidjanului (acuz concretă este că ar fi vizitat, ilegal, regiunea Nagorno-Karabah) și, pe cale de consecință, decizia Azerbaidjanului de interdicție de călătorie este justificată?
Cei trei cetățeni români nu ar fi respectat, potrivit părții azere, reglementările interne ale Azerbaidjanului privind regiunea separatistă Nagorno-Karabah. Urmare informațiilor primite de Centrala MAE din partea Ambasadei Azerbaidjanului – București prin note verbale, MAE a publicat pe site-ul său, încă din anul 2010, la secțiunea Vize, servicii consulare – Servicii și asistență consulară pentru cetățenii români, la pagina de informații privind Condițiile de călătorie în Republica Azerbaidjan, recomandări specifice privind regiunea separatistă Nagorno-Karabah, unde se menționează foarte clar: „Autoritățile azere au informat că își rezervă dreptul de a declara persona non grata pe teritoriul Republicii Azerbaidjan orice cetățean străin care se deplasează în regiunea Nagorno-Karabah, fără obținerea unei aprobări prealabile din partea Guvernului Republicii Azerbaidjan. În cazul necesității stringente a efectuării de deplasări în regiunea Nagorno-Karabah de către cetățeni români, aceștia sunt sfătuiți să contacteze Ambasada Republicii Azerbaidjan la București.”.
