La ce riscuri ne supunem bând ceaiuri de plante
Ceaiurile de plante sunt considerate, în general, că au puteri vindecătoare și o metodă naturistă de tratare a multor afecțiuni, dar o analiză realizată recent de Institutul federal pentru evaluarea riscurilor din Berlin a detectat o concentrație extrem de ridicată de alcaloizi de pirolizidină în multe sortimente, ceea ce le face de-a dreptul dăunătoare pentru sănătatea umană, relatează Deutsche Welle.
În acest context, sună de-a dreptul alarmant avertismentul Institutului Federal din Berlin pentru evaluarea riscurilor din cadrul Ministerului pentru Protecția Consumatorului, Alimentației și Agriculturii din Germania.
Institutul a raportat că au fost supuse testelor peste 220 de sortimente de ceaiuri de plante disponibile în comerț și în multe dintre acestea s-a descoperit un nivel neașteptat de mare de alcaloizi de pirolizidină. Acesta este un grup de compuși chimici de origine vegetală, cu proprietăți cancerigene.
Având în vedere că Institutul din Berlin nu s-a remarcat până acum prin atitudini alarmiste, avertismentul său ar trebui tratat cu toată seriozitatea, consideră unii specialiști.
Alcaloizii de pirolizidină sunt sintetizați de multe plante ca mod de apărare împotriva dăunătorilor. Prin eficiență, adică prin toxicitate, unele dintre aceste substanțe depășesc de departe toate pesticidele produse artificial.
În total, oamenii de știință au înregistrat mai mult de 500 de alcaloizi de pirolizidină în peste 6.000 de specii de plante.
Un exemplu tipic de astfel de plante este limba mielului, spune Till Beuerle, cercetător la Institutul de Biologie Farmaceutică de pe lângă Universitatea tehnică Braunschweig. ‘Limba mielului – Borago officinalis. Alcaloizii de pirolizidină se găsesc în toate părțile plantei – în rădăcini, tulpină, în frunze și flori. Frunzele tinere de limba mielului sunt folosite de regulă la gătit: din ele se face sosul verde de Frankfurt; ele sunt adăugate la salate și în sosurile vinegreta. Nimeni nu știe exact cât de mulți alcaloizi de pirolizidină cancerigeni ajung în acest mod în alimentație’, explică el.
Printre cele mai răspândite plante cu un conținut ridicat de alcaloizi de pirolizidină se numără cruciulița, tătăneasa, podbalul etc. Chiar dacă majoritatea dintre ele nu sunt utilizate direct în bucătărie, oricum constituie un pericol pentru om, apreciază experții germani.
În 2009, un adevărat scandal s-a declanșat după descoperirea într-un supermarket din Germania a frunzelor de cruciuliță într-o pungă de rucola. ‘Frunzele de rucola sunt foarte asemănătoare cu cele de cruciuliță. Chiar dacă ar fi puse în grămezi separate una lângă alta, numai un expert ar observa diferența. Atunci când sunt amestecate, până și unui botanist experimentat i-ar fi greu să le sorteze’, afirmă Till Beuerle, care atrage atenția că frunzele de cruciuliță sunt extrem de otrăvitoare.
Consumul accidental de către bovine al plantelor bogate în alcaloizi de pirolizidină este însă un fenomen foarte comun. Această otrăvire lentă, dar constantă, face ca animalele să se îmbolnăvească în cele din urmă de ciroză hepatică. Prin carne și lapte, aceste substanțe cancerigene pot ajunge în corpul uman.
Pot, dar ajung oare? Este greu de spus: această chestiune nu este aproape deloc studiată. Oamenii de știință nu cunosc încă toți alcaloizii de pirolizidină, dintre care mulți nu pot fi detectați prin metodele actuale de laborator. Intoxicația cu alcaloizii de pirolizidină poate trece neobservată ani în șir. ‘Este comparabil cu fumatul. Acestea sunt doze mici de venin care ajung cu regularitate în organism, în decurs de mulți ani. De aceea, este necesar, pe de o parte, de a educa consumatorii, iar, pe de altă parte, de a exclude pătrunderea alcaloizilor de pirolizidină în lanțul alimentar’, subliniază expertul menționat.
O chestiune separată este prezența acestor compuși în miere. Potrivit cercetătorului amintit, mierea germană și cea europeană în general nu conțin aproape deloc compuși cancerigeni, însă mierea de import, îndeosebi cea din America de Sud, Australia și Noua Zeelandă s-ar putea să nu fie chiar sănătoasă. Prin urmare, Institutul pentru evaluarea riscurilor din Berlin recomandă persoanelor care obișnuiesc să consume cu regularitate miere, și mai ales copiilor și femeilor însărcinate sau mamelor care alăptează, să dea prioritate produselor europene și să schimbe mai frecvent marca de miere.