Engleză 
Română 
Johannis rupe ACL
În cazul foarte probabil al pierderii alegerilor de către Klaus Johannis, ACL se va destrăma. Nu că n-ar fi fost ACL o alianță conjuncturală, chiar împotriva naturii, dar sunt convins că Vasile Blaga și liderii PDL, care au făcut parte din staff-ul de campanie al neamțului, vor căuta să se disocieze de el, după prestația sa de aseară în confruntarea cu Ponta, la Realitatea TV.
A devenit, clar, acum, de ce a evitat staff-ul ACL o dezbatere Johannis – Ponta într-un studio de televiziune românesc: știau că edilul Sibiului va da chix. Johannis nu doar că este un candidat atipic, un etnic german, cu un profil occidental, din toate punctele de vedere, care nu se încadrează pe cel al liderilor preferați de români, până acum (toți președinții țării, din 1990 încoace, fiind gureși ca niște țațe din piețe). Dar, aseară, am aflat și că este foarte prost pregătit teoretic la „materia” pentru care candidează. Prin urmare, este limpede că s-a dus la confruntare în urma unei decizii personale, nesocotind sfatul celor care îl înconjurau și care intuiau, desigur, ce urma să se întâmple.
Dacă lucrurile nu stau așa, „Buldogul” ar trebui să își dea demisia, turnându-și o tonă de cenușă în țeasta pleșuvă. Păi cum să nu profiți deloc de impostura Laviniei Șandru, chipurile jurnalistă la Realitatea TV? Trebuia „recuzată” de la bun început. Johannis putea să spună, simplu: „Nu voi răspunde niciunei întrebări venite din partea doamnei Șandru, soția domnului Darius Vâlcov, ministrul Bugetului, subordonat contracandidatului meu”. Dar nu, a lăsat-o să se desfășoare și rezultatul s-a văzut – cea care, mai zilele trecute, era orgasmică în compania Elenei Udrea, l-a lovit greu, sub centură, cu întrebarea (la care avea și răspunsul/atacul pregătit): „Ați fost vreodată în vizită la Chișinău și Cernăuți? N-ați fost și vreți să fiți președintele tuturor românilor?”.
Un prieten m-a întrebat, aseară, ce scor dau confruntării. Am replicat 100 – 0 pentru Ponta. Am fost, desigur, prea dur: probabil 90-10 ar reflecta mai bine realitatea, fiindcă Johannis a punctat la capitolul eleganță. Dar a ratat, grav, chiar acolo unde avea mingea ridicată la fileu. El a vorbit, în timpul campaniei, despre renunțarea la aberanta imunitate de care s-a bucurat Traian Băsescu în mandatele sale. Problema este că s-a raportat la Constituție, fără să cunoască prevederile acesteia. Ca atare, Ponta a venit pregătit și a lovit decisiv: lasă că nici articolul din Constituție referitor la imunitatea președintelui nu era cunoscut de Johannis, dar, mai important, nu știa că, în legea fundamentală, imunitatea președintelui este abordată similar precum cea a parlamentarilor. Superimunitatea lui Băsescu s-a consolidat prin interpretări aberante ale Constituției și altor legi de către Curtea Constituțională și Parchetul General. Constituția trebuie, așadar, modificată, pentru ca o decizie similară a Curții Constituționale să nu mai fie posibilă, iar președintele să poată fi cercetat, anchetat, arestat și condamnat, chiar în decursul mandatului său, pentru fapte penale comise în timpul mandatului, dar și înainte de începerea acestuia.
Dacă înainte de confruntare ACL mai putea spera la o victorie, acum sorții de izbândă au fost anulați, pe mâna lui Johannis. Cele câteva procente de indeciși cu siguranță nu au fost convinși de prestația acestuia de aseară. Sau or fi fost convinși, dar să voteze cu Ponta – și nu fiindcă acesta ar fi excelat în vreun fel.
Mai este de notat ceva: prestația execrabilă a „jurnaliștilor” de la Realitatea TV. În anul de grație 2014, am avut parte de cea mai proastă „dezbatere” de până acum, între candidați la președinție, moderată de niște nechezoli (surogate de consultanți politici), nu de jurnaliști. Asta, într-un fel, mai îmblânzește KO-ul lui KJ, fiind de imaginat că „meciul” ar fi fost mai echilibrat, dacă ar fi fost moderat de profesioniști ai informării și nu ai dezinformării și șmenurilor politice de culise.
Am afirmat, într-un editorial anterior, că nu votez și am și argumentat de ce nu îmi exercit acest drept. Johannis a fost cât pe ce să mă facă să mă răzgândesc, atunci când a promis că va face demersurile necesare pentru renunțarea la superimunitatea specifică funcției de președinte în România. Însă, dacă aveam o umbră de speranță că este sincer în intențiile sale, aseară s-a risipit: dacă nici nu știi bine despre ce vorbești, înseamnă că nu te interesează subiectul pe cât lași să se înțeleagă. Cu toate acestea, m-am decis să-mi calc decizia solid argumentată, să merg la vot și să pun ștampila în căsuța lui Johannis – nu atât împotriva lui Ponta, cât împotriva echipei sale de campanie, în mod specific împotriva Gabrielei Vrînceanu Firea Pandele. Episodul galinaceu a umplut paharul toleranței mele la mizerii de campanie.
