Engleză 
Română 
Raportul MCV: unii politicieni își exprimă simpatia față de persoane condamnate. Cazanciuc: e de bine
Robert Cazanciuc, ministrul Justiției
Foto: agerpres.ro
Raportul Comisiei Europene referitor la evoluția independenței Justiției din România -Mecanismul de Cooperare și Verificare, prescurtat MCV- conține critici destul de explicite la adresa guvernanților actuali, dar aceștia preferă să afirme, prin vocea ministrului Justiției, Robert Cazanciuc, că situația e mai bună decât cea constatată de precedentul raportul, de anul trecut.
„În domeniul combaterii corupției la nivel înalt există încă obstacole semnificative. În ciuda cercetărilor, a trimiterilor în judecată și a condamnărilor care au loc, există elemente care dovedesc faptul că actele de corupție nu sunt întotdeauna tratate ca infracțiuni grave. În cadrul sistemului judiciar, procentul ridicat de pedepse cu suspendare pare să indice o anumită reticență a judecătorilor de a-și asuma consecințele unei constatări a vinovăției, ceea ce se află în contradicție cu ghidul de stabilire a pedepselor al însăși Înaltei Curți”, se menționează în raportul dat publicității miercuri, citat de Mediafax.
„Această reticență este subliniată de declarațiile unor politicieni români care își exprimă simpatia față de persoanele condamnate pentru acte de corupție. Aplicarea neuniformă a normelor privind miniștrii care demisionează din posturi creează o impresie de subiectivitate. Acest lucru ar putea avea legătură și cu modificările aduse Codului penal și adoptate de Parlament în decembrie 2013 fără organizarea unei dezbateri sau a unei consultări publice prealabile”.
Raportul mai arată că, printre alte dispoziții importante se numără și redefinirea conflictului de interese în vederea scoaterii unei serii largi de categorii de persoane de sub incidența răspunderii în cazul săvârșirii unei infracțiuni, adăugându-se că “s-ar părea că o altă modificare propusă are ca efect eliminarea oricăror urmări legate de corupție în cazul persoanelor care au primit deja o condamnare sau o pedeapsă“.
Potrivit raportului, aceste modificări au stârnit reacții din partea magistraților români și a comunității internaționale, una dintre problemele ridicate fiind faptul că în Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției se prevede că toți funcționarii publici care dețin funcții legislative, executive, administrative sau judiciare ar trebuie să intre sub incidența unor norme de incriminare a corupției și a conflictului de interese. Curtea Constituțională a României a hotărât, în ianuarie 2014, că modificările la Codul Penal sunt neconstituționale și a invocat, în special, necesitatea de a respecta obligațiile care decurg din legislația internațională, precum și principiul egalității în fața legii, consfințit în Constituția României, această decizie reprezentând “o importantă demonstrație a existenței unui echilibru de puteri”, însă continuă să fie surprinzător faptul că au fost aprobate modificări care păreau să conteste direct principii atât de importante.
Ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, a declarat că raportul MCV prezentat miercuri este mai bun decât cel de anul trecut, fiind făcute 18 recomandări, dintre care șase pentru ministerul pe care îl conduce, privind, printre altele, desființarea instanțelor și parchetelor mici și dezvoltarea Strategiei naționale anticorupție. Robert Cazanciuc a spus că în raport a fost apreciat angajamentul Guvernului în revizuirea Constituției. “Este apreciat angajamentul Guvernului de a asigura conformitatea procesului de revizuire a Constituției cu normele europene, inclusiv prin consultarea Comisiei de la Veneția”, a adăugat ministrul Justiției.
Ministrul a adăugat că, după o primă evaluare a Raportului de țară, Comisia Europeană a constatat că România a obținut progrese în numeroase domenii de la precedentele evaluări, iar sistemul judiciar a “menținut un puternic trend pozitiv”.
“Se poate spune că în acest an România a obținut un raport mai bun decât anul trecut. Un element important din acest raport este revenirea la structura anterioară de evaluare bazată pe cele patru benchmark-uri, fiind eliminate recomandările politice referitoare la statul de drept”, a mai spus Cazanciuc.
Ministrul a mai arătat că în raport este subliniată susținerea Executivului, prin alocarea mai multor resurse, pentru instituțiile cu competențe în prevenirea și combaterea conflictului de interese și a corupției, respectiv Agenția Națională de Integritate, Înalta Curte de Casație și Justiție și Direcția Națională Anticorupție.
Purtătorul de cuvânt al CE, Mark Gray, a declarat, miercuri, în prezentarea raportului MCV, că există încă îngrijorări legate de independența justiției în România, subliniind că modificările la Codul penal au generat “îngrijorări majore” în legătură cu capacitatea de combatere a corupției.
Conform lui Gray, Comisia Europeană recomandă României ca în Codul de conduită al parlamentarilor să fie incluse dispoziții cheie astfel încât să fie respectată independența justiției.
