EXCLUSIV. Observatorul Astronomic București își schimbă denumirea în Cotețul Planetar

La mijlocul acestei luni, România a obținut cele mai bune rezultate din istoria participărilor la Olimpiada Internațională de Astronomie: șapte medalii (două medalii de aur, două medalii de argint și trei medalii de bronz) și locul 3 în ierarhia neoficială pe națiuni. România a fost în urma Rusiei și Indiei, depășind China, Ucraina, Bulgaria, Coreea de Sud, Thailanda, țări cu tradiție în cele 18 ediții ale olimpiadelor de astronomie.

Pentru cunoscători, acest rezultat, ca și cel de anul trecut, când performanțele olimpicilor noștri au fost, de asemenea, foarte bune, trebuie să fie șocant. Pentru că olimpicii români nu au la dispoziție, pentru a se pregăti practic, nu doar teoretic, nici o zecime din ceea ce au la dispoziție vecinii bulgari, de pildă.

Muzeul Observatorul Astronomic Vasile Urseanu București Foto: Oana Oavelescu

Muzeul Observatorul Astronomic Vasile Urseanu București
Foto: Oana Oavelescu

Muzeul Observatorul Astronomic Vasile Urseanu București Foto: Oana Oavelescu

Muzeul Observatorul Astronomic Vasile Urseanu București
Foto: Oana Oavelescu

Muzeul Observatorul Astronomic Vasile Urseanu București Foto: Oana Oavelescu

Muzeul Observatorul Astronomic Vasile Urseanu București
Foto: Oana Oavelescu

Muzeul Observatorul Astronomic Vasile Urseanu București Foto: Oana Oavelescu

Muzeul Observatorul Astronomic Vasile Urseanu București
Foto: Oana Oavelescu

Muzeul Observatorul Astronomic Vasile Urseanu București Foto: Oana Oavelescu

Muzeul Observatorul Astronomic Vasile Urseanu București
Foto: Oana Oavelescu

Muzeul Observatorul Astronomic Vasile Urseanu București Foto: Oana Oavelescu

Muzeul Observatorul Astronomic Vasile Urseanu București
Foto: Oana Oavelescu

Muzeul Observatorul Astronomic Vasile Urseanu București Foto: Oana Oavelescu

Muzeul Observatorul Astronomic Vasile Urseanu București
Foto: Oana Oavelescu

Muzeul Observatorul Astronomic Vasile Urseanu București Foto: Oana Oavelescu

Muzeul Observatorul Astronomic Vasile Urseanu București
Foto: Oana Oavelescu

Muzeul Observatorul Astronomic Vasile Urseanu București Foto: Oana Oavelescu

Muzeul Observatorul Astronomic Vasile Urseanu București
Foto: Oana Oavelescu

Pentru cei câteva sute de pasionați de astronomie bucureșteni, vizita la Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”, din centrul Capitalei (Lascăr Catargiu 21) trebuie că se lasă cu un gust amar. Observatorul, care are statut de muzeu și este administrat de Muzeul București, este în stare de degradare și neglijare criminale. Arată ca un coteț cu steag al Uniunii Europene. Structura clădirii este extrem de fragilă, nerenovată de la inaugurarea produsă cu peste 100 de ani înainte, pe 1 noiembrie 1910. Cupola vechiului Planetariu este o piesă antică, nefuncțională. Observațiile astronomice se fac de pe acoperișul clădirii, unde există un telescop donat de o bancă, având valoarea de câteva mii de euro. Un telescop nu chiar „de jucărie”, dar nici profesional, capabil de observații în cadrul sistemului nostru solar. Într-adevăr, mai mult o lunetă, decât un telescop, așa cum se spune pe prima pagină a site-ului observatorului: „Prin dotările și facilitățile sale, ca o fereastră deschisă spre cer, el oferă tuturor celor interesați posibilitatea urmăririi prin lunetă a spectacolului bolții cerești”. În aceste condiții, observatorul cu greu mai poate fi numit „astronomic”. Eventual, planetar. Coteț Planetar. Stelele sau astrele pot fi observate, la fel de bine, cu ochiul liber.

Echipa de specialitate a muzeului este formată de doi tineri inimoși, plătiți cu puțin peste salariul minim pe economie. Aceștia ne spun că Academia Română are un telescop ceva mai performant – în orice caz, cel mai performant din România, deținut de o instituție publică. Precizarea (instituție publică) este importantă, pentru că orice persoană pasionată și potentă financiar poate lesne achiziționa o „sculă” care să o aducă mai aproape de stele.

Observatorul Astronomic Rozen, Bulgaria Foto: Wikipedia

Observatorul Astronomic Rozen, Bulgaria
Foto: Wikipedia

Prin comparație, vecinii bulgari au un observator astronomic în toată regula, construit în munți, la Rozen – cca 90 de kilometri la Sud de Plovdiv, departe de poluarea citadină, care împiedică, de multe ori, „vânătoarea corpurilor cerești”. Este dotat cu patru telescoape, dintre care unul cu diametrul lentilei de 200 cm (cel al Academiei Române are 70 cm…). Așa că, dacă vreți să vă uitați la planete din alt sistem solar, trebuie să faceți o excursie de 470 de kilometri (distanță valabilă dacă porniți din București).

Inimoșii curatori ai Cotețului Planetar ne mai spun că acesta va fi renovat „curând”. Nu se știe exact când, pentru că, așa cum am aflat întrebând la Primăria Capitalei, „Procedura de atribuire a contractului de lucrări a fost finalizată la începutul lunii august a.c. prin desemnarea câștigătorului și este, în prezent, contestată la CNSC”.

Aproape 10 milioane de lei vor fi cheltuiți de Primărie… și niciun telescop

Iată ce ne mai spune Primăria Capitalei: „Durata estimată a contractului de achizitiei publica pentru executia lucrarilor de interventie este de 26 de luni (durata maximală) de la semnarea contractului și nu poate depăși data limită de finalizare a implementării proiectului, respectiv 07.04.2015. În situația în care va interveni o restrângere/extindere a perioadei de implementare a proiectului, contractul se va modifica prin act adițional, fără majorarea valorii acestuia.
Valoarea estimata a contractului de achizitie publica pentru executia lucrarilor de interventie din cadrul proiectui „Consolidare, restaurare si conservare Observator Astronomic Vasile Urseanu” este de 7.623.892,8 lei (exclusiv TVA), din care 6.366.383,57 lei reprezinta cheltuieli eligibile.
Lucrarile prevazute in cadrul proiectului „Consolidare, restaurare si conservare Observator Astronomic Vasile Urseanu”, conform indicatorilor tehnico-economici aprobati prin HCGMB 153/2010 sunt : lucrari de consolidare, restaurare corp principal și corp anexă; restaurare împrejmuire, amenajare peisagistică, refacere alei, accese, lucrări și dotări pentru asigurarea iluminatului exterior și decorativ”.

Așadar, 9,3 milioane de lei se vor cheltui și niciun telescop nu va achiziționat. Bucureștenii vor rămâne, practic, cu un muzeu – se vor putea uita la el și în el, dar nu și la stele. Nu va mai fi coteț, va fi ca o mașină de lux, restaurată în exterior, dar tot cu motor „chinezesc”.

Am mai întrebat unde va funcționa „Observatorul” pe durata efectuării lucrărilor de reabilitare ale spațiului actual?
Răspunsul? Încă nu se știe. „Având în vedere complexitatea lucrărilor aferente proiectului de restaurare, consolidare și conservare a Observatorului Astronomic, precum și clauzele  Contractului de finanțare încheiat în acest scop, pe durata executării lucrărilor este prevăzută asigurarea continuității activității specifice a personalului existent, locația unde vor fi transferate dotările actuale ale obiectivului urmând a fi asigurată în spațiile disponibile ale aceleiași instituții muzeale, administrator al imobilului.”

1,393 total views, 0 views today

Comments

comments