Cetatea Brașov s-ar putea transforma într-un bordel

SAMSUNG CSC

Accesul în Cetatea Brașov se face prin această poartă. Foto: Robert Veress, Select News

SAMSUNG CSC

Zidurile Cetății Brașov sunt puternic deteriorate. Foto: Robert Veress, Select News

SAMSUNG CSC

Zidurile Cetății Brașov sunt puternic deteriorate. Foto: Robert Veress, Select News

SAMSUNG CSC

Vedere de pe culmea pe care este construită Cetatea Brașov. Foto: Robert Veress, Select News

SAM_0171

Culmea pe care se află Cetatea Brașov a fost complet defrișată, pentru a crește vizibilitatea ansamblului istoric. Foto: Robert Veress, Select News

SAMSUNG CSC

Vedere de ansamblu a orașului vechi Brașov, cu Biserica Neagră în centru și cetatea pe culmea din dreapta. Foto: Robert Veress, Select News.

SAMSUNG CSC

În loc să fie loc de pelerinaj pentru turiștii interesați de monumentele istorice, Cetatea Brașov este loc de pelerinaj pentru… nuntași. Și ar putea deveni loc de pelerinaj pentru cumpărătorii de sex. Foto: Robert Veress, Select News

De 1 mai, am fost să vizitez Cetatea Brașov, unul dintre polii de atracție turistică din Brașov, oraș care, la rândul său, este un reper pentru turismul intern dar și internațional. Am putut da un tur zidurilor cetății (aflate în fază avansată de degradare) și cam atât. Înăuntru nu am avut acces, fiindcă se desfășura paranghelia unei nunți. Mireasa, brunețică și dodoloață, da și ea ocol cetății, pozând în toate pozițiile.

Descumpănit (ce turist neștiutor n-ar fi?!), am început să caut informații despre cauza situației. Ei bine, aceasta este uluitoare. Însăși destinația viitoare a Cetății urbei este pusă sub semnul întrebării.

Cetatea Brașov este în proprietate privată, fiind între activele Aro Palace Brașov, moștenitoare a fostului Oficiu Național de Turism (ONT) din anii comunismului. Conform portalului bizbrasov.ro, Aro Palace vrea să vândă Cetatea, Primăria Brașov având drept de preemțiune la achiziție. Dar ARO și Primăria Brașov se invită reciproc la tranzacție și ambele se acuză că cealaltă trebuie să facă primul pas. Drept pentru care, ARO va scoate cetatea la licitație, în mai puțin de o lună.

Așa încât, Cetatea Brașov ar putea rămâne un punct de atracție turistică, însă pentru un gen aparte de turiști, întrucât s-ar putea transforma într-un uriaș bordel. Oficial, bordeluri nu există în România, dar sunt o mulțime de hoteluri în care se practică, intensiv, masajul erotic – și cu toții știm ce înseamnă asta. Achiziția cetății de către un lanț hotelier, în condițiile în care Primăria Brașov nu își va exercita dreptul de preemțiune, este cel mai plauzibil scenariu.

Dar oricine dispune de 2-5 milioane de euro (sumă la care este evaluată construcția, conform unor informații vehiculate în presa locală) poate deveni proprietarul Cetății Brașov.

Cetatea Brașov actuală se află pe un platou din interiorul orașului și datează din secolul al XVI-lea. Adică, la o jumătate de secol de la distrugerea vechii Cetăți Brassovia (poziționată mult mai sus, pe culmea Tâmpei), din ordinul lui Iancu de Hunedoara, care se temea de inexpugnabilitatea acesteia.

Conform romania-redescoperita.ro, prima construcție din incinta noii cetăți Brașov datează din 1524, fiind un turn în formă de semicerc, care, în 1529 a fost ocupat și distrus de domnitorul Moldovei, Petru Rareș.

Mai târziu, tot platoul a fost înconjurat cu un zid, care i-a apărat pe localnici în timpul năvălirilor turcilor. În 1690, armatele imperiale s-au stabilit în cetate.

În 1773, în timpul împăratului Iosif II, cetatea a fost refăcută și oferită orașului spre cumpărare, fără succes însă. O perioadă a funcționat aici o închisoare pentru prizonierii turci și francezi. Mai apoi, între zidurile micii cetăți erau izolați ciumații.

În 1817 cetatea a fost vizitată de împărăteasa Karolina, în 1848 a fost ocupată de oștile revoluționare maghiare conduse de generalul polonez Jozef Bem, iar în 1894 de oștile țarului Rusiei.

În anii patruzeci ai secolului trecut, cetatea a fost restaurată dar o perioadă a rămas nefolosită. Ulterior, lucrări de întreținere s-au făcut doar limitat, astfel încât zona exterioară a zidurilor este astăzi degradată.

Mai mult de jumătate din tencuiala zidului exterior este complet distrusă, iar cea care se menține e deteriorată de instalarea igrasiei. Există fisuri masive în zonele fără tencuială, în câteva situații zidul fiind efectiv străpuns. Suprafețe extinse de zidărie (cărămidă), chiar și la baza fortificației sunt dislocate, ceea ce afectează structura de rezistență. La finele lunii ianuarie, o furtună violentă a smuls mai multe țigle au picat de pe acoperiș. După furtul reflectoarelor care luminau obiectivul, au început să dispară și alte obiecte decorative din fier. Din unul dintre tunurile ornamentale a rămas doar cu țeava de metal.

Pădurea de la poalele cetății a fost tăiată, în întregime, pentru a crește vizibilitatea construcției. Acest eco-dezastru s-ar putea dovedi, acum, de-a dreptul inutil, din perspectiva interesului public.

1,811 total views, 1 views today

Comments

comments